Beijingul acuză Washingtonul că ”ia ostatic” Consiliul de Securitate al ONU; presiunile internaţionale asupra Chinei cresc din cauza voinţei chineze de a impune o lege a securităţii naţionale la Hong Kong

Beijingul acuză Washingtonul de faptul că ”ia ostatic” Consiliul de Securitate al ONU, după ce Statele Unite au cerut o reuniune cu privire la un proiect de lege controversat referitor la securitatea naţională la Hog Kong, relatează AFP.

”Consiliul de Securitate al ONU nu este un instrument pe care Statele Unite să-l poată manipula cum vor”, a denunţat vineri, într-o conferinţă de presă obişnuită, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de externe Zhao Lijian.

China este pregătită să ia toate măsurile de retorsiune necesare dacă Statele Unite continuă să se amestece în afacerile Hong Kongului, a ameninţat diplomaţia chineză.

China înfruntă vineri o presiune tot mai mare din cauza voinţei sale de a impune o lege a securităţii la Hong Kong - o luare de cuvânt a lui Donald Trump, un comunicat al occidentalilor, discuţii la ONU.

Statele Unite, Regatul Unit, Canada şi Australia conduc fronda împotriva acestui proiect, care prevede pedepsirea activităţilor separatiste, ”teroriste”, subversiunii şi amestecului străin în teritoriul semiautonom chinez.

Ele consideră că este vorba despre un mod deghizat de a pune căluş opoziţiei din Hong Kong şi de a-i eroda libertăţile - ceea ce China dezminte.

Acest text de lege intervine în urma manifestaţiilor uriaşe de la Hong Kong în 2019 împotriva influenţei Beijingului, marcate de acte de violenţă şi care au consolidat un curent în favoarea independenţei fostei colonii britanice, anterior marginal.

China a reproşat Washingtonului că a turnat gaz pe foc susţinând în mod public manifestanţii. Ea îi acuză totodată pe protestatarii radicali de activităţi ”teroriste”.

Beijingul a anunţat vineri că a protestat în mod oficial în cele patru capitale.

”Îndemnăm aceste ţări (...) să înceteze să se amestece în afacerile Hong Kongului şi afacerile interne chineze”, a declarat Zhao Lijian.

El a denunţat o abordare americană ”total nerezonabilă” şi a avertizat că China nu va permite Statelor Unite ”să ia ostatic Consiliul de Securitate din cauza propriilor interese”/

Şeful diplomaţiei britanice Dominic Raab a anunţat că, dacă Beijingul nu dă înapoi, Londra va modifica condiţiile ”paşapoartelor britanice de peste mări” eliberate locutorilor Hong Kongului înainte de retrocedarea teritoriului către China în 1997 şi le va face mai favorabile.

În prezent, acest paşaport permite doar un sejur de ţase luni în Regatul Unit, o limită care va fi suprmată cu scopul de a permite deţinătorului să vină să caute un loc de muncă sau să studieze în regat ”pe o peioadă de 12 luni care poate fi prelungită”, a precizat el la BBC.

Zhao Lijian a ameninţat vineri Londra cu represalii.

În virtutea principiului ”o ţară, două sisteme”, Hong Kongul, o fostă colonie britanică, beneficiază de la retrocedarea sa către China, în 1997, de o largă autonomie, de libertate de exprimare şi de o justiţie independentă.

Proiectul de lege cu privire la securitatea naţională - care a primit joi unda verde a Parlamentului naţional alcătuit de Partidul Comunist Chinez (PCC, unic) - pune în discuţie autonomia Hong Kongului?

Da, potrivit Statelor unite şi Regatului Unit, care au obţinut organizarea vineri a unei discuţii informale la Consiliul de Securitate al ONU - cu uşile închise şi prin videoconferinţă -, au declarat surse diplomatice pentru AFP.

STUDENŢI VIZAŢI?

Într-un comunicat comun cu Canada şi Australia, cele două ţări au acuzat joi Beijingul de faptul că îşi încalcă obligaţiile faţă de Hong Kong şi cei şapte milioane de locuitori ai acestuia.

Ele şi-au exprimat ”profunda îngrijorare” faţă de această lege care ”ar limita libertăţile populaţiei” şi ”ar eroda (...) în mod dramatic autornomia şi sistemul care l-au făcut atât de prosper”.

Într-un context al unor tensiuni foarte puternice între Beijing şi Washington - covid-19, uiguri, Taiwan - preşedintele american Donald Trump a anunţat că se va exprima vineri cu privire la ”ceea ce vom face cu privire la China”.

Potrivit secretarului de Stat american Milke Pompeo, el ar putea viza studenţi chinezi în Statele Unite.

Votul din Parlamentul chinez, joi, a avut loc la câteva ore după ce Washingtonul a revocat statutul special acordat Hong Kongului, deschizând astfel calea retragerii privielgiilor comericale americane acordate teritoriului chinez semiautonom.

Mike Pompeo a justificat această decizie prin faptul că, în opinia sa, China nu acordă teritoriului ”înaltul grad de autonomie” promis în acordul chinezo-britanic semnat înainte de retocedare.

”Legea fundamentală” - ”microconstituţia” care reglementează afacerile în Hong Kong din 1997 - obligă autorităţile de la Hong Kong să implementeze o lege a securităţii naţionale.

”SFÂRŞITUL”

Însă o iniţiativă în acest sens, în 2013, a provovcat mari manifestaţii, iar proiectul a fost băgat sub preş.

Beijingul îşi pierde de-acum răbdarea şi se pregăteşte să impună o legislaţie, considerându-se îndreptăţit săo facă în virtutea dispoziţiilor Legii fundamentale.

Presa chineză saluta vineri unda verde dată legii, apreciind că ea va servi stabilităţii şi autonomiei teritoriului.

Locutorii Hong Kongului consideră că ”salvarea securităţii este mai degrabă o necesitate decât o alegere”, potrivit agenţiei oficiale chineze de presă China Nouă.

Legea va viza doar ”o mică parte a persoanelor suspectate de comiterea unor crime care aduc atingere securităţii naţionale”, promite în editorialul său Cotidianul Poporului, organul ofical de presă al PCC.

Textul nu va eroda drepturile şi libertăţile locutorilor Hong Kongului ci le va ”proteja şi mai mult” într-un ”mediu sigur”, afirmă ziarul.

Legea provoacă însă proteste la Hong Kong, în mişcarea de opoziţie, care susţine democraţia.

”Este sfârşitul Hong kongului”, a declarat pentru AFP Claudia Mo, o deputată în Consiliul Legislativ (LegCo), apreciind că Beijingul ”ne lasă fără sufletul nostru”.