Expert: OSCE ar trebui să fie mai eficientă în misiunea de apărare a drepturilor omului în regiunea transnistreană

Problemele apărute în comunicarea dintre Chișinău și Tiraspol în perioada pandemiei au fost discutate în cadrul unei conferințe online, organizată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene.

Vice-prim ministrul pentru Reintegrare, Cristina Lesnic a menționat că Transnistria a intrat în autoizolare pe 15 martie și joi, 28 mai, a decis prelungirea regimului de izolare a regiunii până pe 15 iunie. Acest lucru afectează agenții economici care activează în localități subordonate Chișinăului. La momentul actual nici măcar oficialii nu au acces pe teritoriul regiunii transnistrene.

„Acolo locuiesc aproximativ 320 mii de cetățeni care au asigurări medicale moldovenești. La Centrul medical din Varnița sunt înregistrați 14 mii de cetățeni ai RM, locuitori ai regiunii transnistrene, care au dreptul la servicii medicale. Decretul autorităților transnistrene restricționează accesul persoanelor la aceste servicii. Între timp am primit câteva refuzuri legate de propunerea de a organiza ședințe ale unor grupuri comune de lucru specializate în sănătate”, a menționat Lesnic.

Totodată ea a precizat că este un fals declarația Tiraspolului că Chișinăul ar împiedica accesul medicamentelor în stânga Nistrului. „Cifrele vor demonstra că în această perioadă importul medicamentelor a fost dublu față de ianuarie”, a mai spus vicepremierul.

Andrei Popov, președinte al Institutului pentru Inițiative Strategice consideră că responsabilii de la Tiraspol încearcă să folosească criza pandemică pentru a-și promova propriile interese politice. „Mă refer aici la instituirea ilegală a peste 37 de puncte mobile de control în zona de securitate, care după pandemie va fi prezentat ca un fapt împlinit. M-am așteptat la o reacție mai hotărâtă din partea partenerilor externi. Probabil și ei erau copleșiți de crizele cu care se confruntau. Dar, demersurile Chișinăului, care s-a trezit în imposibilitatea de a elimina aceste încălcări grave, ar fi trebuit să se termine cu o ședință în formatul 5+2”, a spus Popov.

La rândul său, Ion Manole, director executiv al „Promo-Lex” a menționat că instituirea acestor posturi a creat o problemă suplimentară pentru cetățenii din aceste localități, care se deplasau la Chișinău sau alte regiuni. Unica sursă de circulație și acces a fost și este bacul de la Molovata Nouă. Toate apelurile lansate de Asociația „Promo Lex” însă au rămas ignorate de către instituțiile și structurile care au tangență cu situația din zona de securitate. Totodată, este neclar rolul OSCE, care, spune expertul, trebuie să fie mai activ, dar și mai eficient.

„În primul rând, ei trebuie să monitorizeze situația, acesta fiind rolul de bază a misiunii în Republica Moldova. OSCE trebuie să informeze opinia publică și partenerii despre situația de facto din regiune, pe care ei o monitorizează. Un alt pas ar fi dezbaterile televizate, publice între cele două maluri, astfel încât populația de pe întreg teritoriul să aibă acces la această informație. Dacă despre evenimentele din stânga Nistrului se vorbește în presa centrală, iar persoane de acolo au acces și pot să își facă cunoscute opiniile atunci formatorii de opinie, experții și organizațiile din domeniul drepturilor omului nu ajung în nici un fel la publicul din stânga Nistrului”.

Expertul a mai menționat că OSCE ar trebuie să intervină prompt și eficient de fiecare dată când sunt anumite situații, cazuri sau incidente.

„Se acordă prea multă atenție aspectelor cu caracter politic și diplomatic și se trece prea ușor peste aspectele ce țin de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, în special, pe moment, a celor din zona de securitate”, a mai spus Ion Manole.