#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu

Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

Data inaugurării Monumentului Triumfal de la Adamclisi și a Muzeului sunt consemnate în trei zile diferite,descoperite deocamdata în trei surse. Ctitorul restaurării acestei borne esențiale a istoriei românești, prof. dr. Adrian V. Rădulescu, menționează, într-una din lucrările dedicate monumentului, ca dată a inaugurării 27 mai 1977. Wikipedia a scos din „joben” data de 28 mai 1977. În capitolul „Tropaeum Traiani. Monument și propagandă”, semnat de Adriana Panaite și regretatul istoric Alexandru Barnea, recent trecut în neființă, am găsit următorul paragraf: „Deși nu toate lucrările erau încheiate, Monumentul și Muzeul au fost inaugurate la 29 mai 1977 de către Nicolae Ceaușescu la sfârșitul unei «vizite de lucru» în județul Constanța. Era însoțit de o suită numeroasă în care arheologii care lucrau acolo nu au fost invitați și, ca de obicei, era adusă din mai multe locuri o mulțime numeroasă care să aplaude și să ovaționeze («cooperativa alaiul», cum se spunea în șoaptă). Ar rămâne de clarificat între altele și de ce această inaugurare nu s-a petrecut pe 9 mai sau mai aproape de acea dată considerată oficial ca zi a Independenței și legată încă de la începuturile regimului dictaturii comuniste de ziua victoriei din 9 mai 1945.
Presa centrală, «Scânteia» și «Scânteia Tineretului», organele centrale de presă ale PCR și UTC, au relatat pe larg evenimentul. Pe primele pagini ale acestor cotidiene din 29 și respectiv 30 mai 1977 se poate citi despre «vizita de lucru» în județul Constanța încheiată la Adamclisi, «străveche vatră de civilizație românească» (numele turcesc al satului este elocvent!), unde a fost inaugurat istoricul Monument restaurat și Muzeul adăpostind piesele originale ale acestuia”.

„Un act de semnificație patriotică, reconstituirea monumentului triumfal de la Adamclisi” este titlul articolului publicat în revista Pontica nr. 10 din anul 1977, în care autorul, Adrian Rădulescu, amintește despre unul dintre cele mai importante momente ale viitoarei restaurări, cel petrecut pe 29 mai 1960. Când este convocată o consfătuire în cadrul căreia dezbaterile au prilejuit o primă luare de poziție, divizând participanții în două grupe: prima care susținea varianta reconstituirii „istorice” cu piesele decorative originale, cele lipsă urmând să fie completate cu replici noi; iar cea de-a doua grupare (cu prea puțini adepți) care preconiza păstrarea și consolidarea tuturor elementelor aflate la locul lor și restaurarea monumentului, în liniile lui arhitecturale și decorative cu copii executate în piatră, după piesele originale, cât și completarea elementelor lipsă.
Abia după 12 ani este reluată, deci reactualizată, cea de-a doua variantă.
Cum s-a restaurat în cele din urmă putem citi în lucrarea „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, a aceluiași reputat ctitor Adrian V. Rădulescu.
 
„Reconstituirea monumentului cu piesele originale nu a fost posibilă din pricina lipsei de date şi a preciziunii arheologice semnalate încă mai de mult. Cu adevărat autentice sunt numai piesele luate izolat, pe câtă vreme gruparea lor pe monument nu poate fi decât ipotetică şi arbitrară, din cauza numărului mare de piese lipsă din tamburul cilindric nedecorat se păstrează 212 piese din totalul original de 468; din partea sa decorată - sculpturi cu scene istorice, frize etc. - se păstrează 223 de piese din totalul de 294 etc.) şi mai ales a necunoașterii și corelației lor precise – de exemplu suita narativă a metopelor şi a numeroase alte elemente constitutive din structura monumentului.
În sfârșit, restaurarea cu monumentele originale ar fi grăbit procesul distructiv al pieselor figurate şi aşa corodate într-un grad destul de înalt din cauza climei aspre; accesul cercetătorului la studiul pieselor figurate s-ar fi oprit etc.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Refacerea s-a realizat deci cu respectul autenticității şi conservării nealterate atât a pârții din monument păstrată «in situ» - respectiv nucleului cu trepte - cât şi redarea cât mai fidelă a pieselor figurate. Treptele au fost completate cu piatră extrasă tot din cariera de la Deleni, de unde a fost exploatată în antichitate pentru ridicarea monumentului. Pe baza unei schele metalice care respectă dimensiunile inițiale ale monumentului, în cadrele metalice care respectă dimensiunile pietrelor de parament, ale metopelor cu pilaştri, ale cornişelor și ale atticului festonat, s-au montat simili de piatră - plăci din piatră artificială, foarte subțiri, care, turnate în
tipare scoase de pe piesele figurate originale, ne redau fidel întreaga înfățișare a scoarței monumentului. Mai mult, oricând aceste plăci se pot substitui sau schimba, în funcție de rezultatul cercetărilor, de concluziile la care se va ajunge în viitor”.
 
#citește mai departe în „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

„Dobrogea Digitală” – „Monumentul triumfal de la Adamclisi” (1977): Legendarul Mars Ultor, divinitatea protectoare de pe „biserica lui Adam”