Planul de relansare economică propus de Comisia Europeană, bine primit de liderii statelor comunitare

Premierul italian Giuseppe Conte a descris drept ''un excelent semnal de la Bruxelles'' planul european de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru combaterea crizei economice provocate de pandemia COVID-19, iniţiativă primită ''pozitiv'' şi de guvernul spaniol, la fel de Franţa şi Germania, în timp ce Olanda, una dintre ţările adepte ale rigorii bugetare, consideră că negocierile asupra acestei iniţiative vor lua timp, lucru recunoscut şi de cancelarul german Angela Merkel, potrivit agenţiilor AFP, Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.

Conform surselor AFP, Italia va fi principalul beneficiar al acestui plan, urmând să primească subvenţii şi credite ce însumează circa 172 de miliarde de euro. ''Aceasta merge cu adevărat în direcţia indicată de Italia. Am fost descrişi drept vizionari pentru că am crezut (în acest plan) de la început'', a reacţionat Giuseppe Conte pe Twitter.

A doua ţară beneficiară a acestui plan este Spania, care va putea obţine subvenţii şi credite în total de circa 140 miliarde de euro. Guvernul spaniol primeşte ''pozitiv'' pachetul financiar prezentat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, care ''cuprinde multe dintre cererile formulate de Spania'', se arată într-un comunicat al guvernului condus de Pedro Sanchez.

De asemenea, se menţionează în acelaşi comunicat, guvernul spaniol consideră că fondul european de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, constituit din sume atrase de Comisia Europeană de pe pieţele financiare şi din care 500 de miliarde de euro ar urma să fie subvenţii şi restul de 250 de miliarde împrumuturi, este o bună bază de negociere.

Guvernul condus de Pedro Sanchez doreşte de asemenea ca preşedintele Consiliului European, Charles Michel, să iniţieze consultări pentru convocarea în săptămânile următoare a unui summit european ''care să permită ajungerea la un acord cât mai repede posibil''.

Acesta din urmă a transmis însă că planul va fi discutat la Consiliul European din 18-19 iunie, adăugând că ''totul trebuie făcut pentru a se ajunge la un acord până la vară''.

Emiterea de datorie comună de către Comisia Europeană ar urma să se facă pe o durată de 30 de ani, cu termene de rambursare începând din anul 2028. Conform unor surse din cadrul executivului comunitar, citate de AFP, rambursarea s-ar putea face nu dintr-o creştere a contribuţiilor naţionale, ci din noi surse de venituri, precum taxarea industriilor poluante şi a plasticului nereciclabil sau chiar impozitarea companiilor din sectorul digital.

Pentru a beneficia de sumele prevăzute în acest plan, statele membre ale UE vor trebui să stabilească planuri naţionale care să cuprindă reformele faţă de care se angajează şi care vor trebui validate de Comisia Europeană.

''Este o necesitate urgentă şi excepţională pentru o criză urgentă şi excepţională (...) Să lăsăm la o parte vechile prejudecăţi''', a cerut Ursula von der Leyen în prezentarea planului în faţa Parlamentului European. ''Trebuie să facem investiţii la o scară fără precedent. Dar o vom face în aşa fel încât viitoarea generaţie a Europei să culeagă mâine beneficiile'', a promis ea.

Comisia Europeană, care prognozează pentru anul în curs o recesiune istorică, cu o scădere a PIB-ului comunitar de 7,4%, a prezentat miercuri şi o nouă propunere privind bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, pentru care a propus o sumă de 1.100 de miliarde de euro.

Dar planul executivului comunitar se loveşte de reticenţa câtorva state membre, în principal Olanda, Danemarca, Austria şi Suedia, grupul aşa-numit al ''frugalilor'', care ar fi preferat să susţină economia UE numai prin împrumuturi, şi nu prin subvenţii, aceste state dorind de asemenea reducerea contribuţiilor naţionale la bugetul UE.

''Este greu de imaginat că această propunere va fi rezultatul final al negocierilor'', a avertizat sub acoperirea anonimatului un diplomat olandez citat de AFP. ''Poziţiile sunt îndepărtate şi este un dosar care se decide în unanimitate. Negocierile vor lua timp'', a atenţionat acesta.

La rândul său, cancelarul austriac Sebastian Kurz a apreciat că planul Comisiei este ''punctul de plecare pentru negocieri'', repetând că preferă acordarea de credite, nu de subvenţii. ''Sunt ţări care trebuie să plătească (în cadrul planului), precum olandezii, suedezii, danezii şi noi. Prin urmare, fiind responsabili faţă de contribuabilii noştri, spun clar că suntem în favoarea împrumuturilor'', a precizat el.

În schimb, planul a fost salutat şi de Polonia, care ar fi a patra ţară beneficiară a acestuia (după Italia, Spania şi Franţa), cu subvenţii în valoare de peste 37 de miliarde de euro. Acest plan ''va fi benefic pentru Europa, va fi benefic pentru Polonia'', a spus premierul polonez Mateusz Morawiecki, care însă a descris şi el propunerea Comisiei drept un punct de plecare pentru negocieri.

La rândul ei, Franţa a cerut statelor membre să susţină planul Comisiei, preşedintele Emmanuel Macron vorbind despre ''o zi esenţială pentru Europa'', iar Germania a salutat faptul că executivul comunitar ''a preluat elementele iniţiativei franco-germane'' privind constituirea unui fond european de redresare în urma pandemiei de coronavirus.

Însă cancelarul german Angela Merkel a avertizat şi ea la o conferinţă de presă că negocierile asupra planului de 750 de miliarde de euro vor fi ''dificile'' şi nu se vor încheia până la summitul european din iunie. ''Obiectivul ar trebui să fie să găsim suficient timp în toamnă pentru ca parlamentele naţionale şi Parlamentul European să poată discuta'' şi planul să intre în vigoare pe 1 ianuarie 2021, a mai spus Merkel.

Propunerile Comisiei privind fondul de relansare şi bugetul multianual se adaugă instrumentului financiar din cadrul Mecanismului European de Stabilitate (MES), prin care statele zonei euro pot beneficia de împrumuturi în valoare de 240 de miliarde de euro, precum şi celor 200 de miliarde de euro din fondul de garantare pentru companii şi instrumentului SURE cu 100 de miliarde de euro pentru finanţarea şomajului parţial.

De asemenea, de la începutul crizei provocate de această pandemie Comisia Europenă a aprobat ajutoare de stat în valoare totală de 2.130 de miliarde de euro, aproape jumătate din această sumă reprezentând ajutoare oferite de guvernul de la Berlin companiilor germane.