https://cmedia.romaniatv.net/image/202005/w620/telefon_28970200.jpg

Guvernul vrea să blocheze folosirea telefoanelor mobile în închisori. Proiectul de lege va fi trimis Parlamentului spre aprobare

by

Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri, la iniţiativa Ministerului Justiţiei, un proiect de lege care prevede utilizarea unor sisteme destinate blocării convorbirilor purtate de deţinuţii din penitenciare cu persoane din afară, prin intermediul telefoanelor mobile.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei, este vorba despre un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 374/2013 privind utilizarea sistemelor destinate blocării şi întreruperii radiocomunicaţiilor în perimetrele unităţilor din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Proiectul de lege urmăreşte să actualizeze cadrul legal, astfel încât autorităţile statului să aibă la dispoziţie mijloace eficiente de împiedicare a radiocomunicaţiilor nelegale între deţinuţi şi terţe persoane. "Absenţa unor mijloace de control eficiente a radiocomunicaţiilor nelegale ale persoanelor private de libertate a generat creşterea numărului de convorbiri dintre deţinuţi şi terţe persoane, efectuate în alte condiţii decât cele prevăzute de lege, astfel că, în prezent, riscul săvârşirii infracţiunilor prin intermediul telefoanelor mobile constituie un motiv de îngrijorare la adresa ordinii şi siguranţei publice, prin valorile sociale puse în pericol prin folosirea neautorizată a dispozitivelor de comunicare la distanţă, inclusiv a telefoanelor mobile, de către persoanele private de libertate".

Statistica Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor evidenţiază că au fost confiscate în penitenciarele din România, din anul 2017 şi până în prezent, peste 7.000 de telefoane, după cum urmează: 2.912 - în anul 2017; 2.317 - în anul 2018; 1.524 - în anul 2019; 301 - în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2020.

Actul normativ se înscrie în strategia MJ şi a ANP de adaptare permanentă a cadrului legislativ la evoluţia criminologică şi tendinţele fenomenului infracţional.

Citeşte şi Fost lider al lumii interlope, anunţ disperat: "Mi s-a furat maşina. Recompensa e cu patru zerouri"

Achiziţionarea serviciilor, echipamentelor sau sistemelor de detecţie, identificare şi localizare se face potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012.

"Modernizarea instituţională a ANP este unul dintre obiectivele mandatului. Adaptarea legislativă în domeniul ANP şi, în general, la evoluţia criminologică este parte din strategia MJ. Vor urma şi alte proiecte. Am rezolvat împreună cu ANP provocările pandemiei la adresa siguranţei deţinuţilor şi angajaţilor ANP. Nu avem niciun deţinut contaminat până în prezent, contrazicând toate temerile şi prognozele catastrofale care s-au făcut la adresa ANP la începutul crizei. Acum ne concentrăm pe modernizările necesare şi pe recuperarea celor opt ani precedenţi pierduţi în reforma ANP. Când infractorii adoptă noi strategii infracţionale, noi adoptăm noi strategii de contracarare. E o muncă perpetuă, nu se va termina niciodată. Important este să fii cu un pas înaintea fenomenului infracţional. Este ceea ce am cerut recent şi Ministerului Public. Filosofia noastră e simplă, precum în şah, trebuie să fii mereu cu o mutare înaintea adversarului şi să ripostezi rapid la orice mutare. Am încredere că Parlamentul va înţelege raţiunea proiectului şi va coopera cu noi prin adoptarea sa rapidă şi fără amendamente distructive", a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Strategia de reintegrare a deţinuţilor

În acelaşi timp, Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate (2020 - 2024), care vizează reintegrarea funcţională a foştilor deţinuţi în mediul familial, în comunitate şi pe piaţa muncii. Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei, noua strategie pune accent pe cointeresarea autorităţilor administraţiei publice locale şi particularizarea unor servicii de suport social, disponibile pe plan local, destinate persoanelor revenite în comunitate, cu risc de marginalizare socială.

Implementarea Strategiei este în măsură să fundamenteze şi să consolideze abordarea sistematică şi integrată trans-instituţională, astfel încât persoanele private de libertate să primească suportul necesar în vederea prevenirii recidivei.

În nota de fundamentare a proiectului se arată că noua strategie are în vedere măsurile implementate în perioada 2015 - 2019, ce necesită a fi continuate, dezvoltarea şi particularizarea unor servicii de suport social, disponibile pe plan local, destinate persoanelor revenite în comunitate, cu risc de marginalizare socială, precum şi noi măsuri ce se impun a fi realizate în perioada 2020 - 2024.

Proiectul stabileşte etapa post-executorie ca fiind perioada care începe de la data eliberării condiţionate sau a eliberării la termen, iar beneficiarii sunt persoanele puse în libertate din detenţie, identificate cu nevoi de asistenţă şi care accesează servicii de asistenţă din comunitate. Ţinând cont de rezultatele analizelor şi studiilor efectuate în plan naţional, precum şi de politicile europene în domeniu, calificarea/recalificarea profesională reprezintă una dintre condiţiile de bază care contribuie la reintegrarea postdetenţie, asigurând foştilor deţinuţi oportunitatea identificării unui loc de muncă, implicit a unei surse de venit, în măsură să susţină independenţa individuală.

Pentru concretizarea acestui obiectiv, este necesară asigurarea unei orientări profesionale şi vocaţionale mai bune a deţinuţilor, astfel încât oferta de formare profesională să fie în acord cu cerinţele pieţei muncii şi cu nivelul de studii al persoanelor private de libertate. În acest context, se impune elaborarea unei analize privind ocuparea persoanelor care au beneficiat de formare profesională în timpul detenţiei.

Conform notei de fundamentare, pentru rezultate reale şi sustenabile privind creşterea şanselor de reintegrare pe piaţa muncii a persoanelor eliberate din detenţie, se impune reglementarea cadrului legislativ, astfel încât să devină posibilă încheierea de
contracte individuale de muncă pentru persoanele private de libertate, în mod special pentru cei din regim deschis, având în vedere că munca prestată la diverşi agenţi economici reclamă această formă de reglementare a raporturilor de muncă, ce ar avea un impact real şi pentru facilitarea reinserţiei socio-profesionale.

Potrivit unor date statistice, procentul deţinuţilor recidivişti a scăzut de la 44,82%, valoare înregistrată la nivelul anului 2009, la 38,44%, valoare înregistrată la nivelul anului 2018. Strategia reprezintă rezultatul unui demers comun al grupului de lucru alcătuit din reprezentanţii instituţiilor partenere: Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Direcţia Naţională de Probaţiune, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Sănătăţii.

Loading...