https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2018/04/Detinuti.jpg

Guvernul a aprobat strategia privind reintegrarea socială a deținuților, care începe de la data eliberării condiționate sau a eliberării la termen

by

Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate (2020 – 2024), care vizează reintegrarea funcţională a foştilor deţinuţi în mediul familial, în comunitate şi pe piaţa muncii, a fost adoptată de Guvern, în ședința de miercuri.

Proiectul stabileşte etapa post-executorie ca fiind perioada care începe de la data eliberării condiţionate sau a eliberării la termen, iar beneficiarii sunt persoanele puse în libertate din detenţie, identificate cu nevoi de asistenţă şi care accesează servicii de asistenţă din comunitate.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei, noua strategie pune accent pe cointeresarea autorităţilor administraţiei publice locale şi particularizarea unor servicii de suport social, disponibile pe plan local, destinate persoanelor revenite în comunitate, cu risc de marginalizare socială.

Implementarea Strategiei este în măsură să fundamenteze şi să consolideze abordarea sistematică şi integrată trans-instituţională, astfel încât persoanele private de libertate să primească suportul necesar în vederea prevenirii recidivei.

În nota de fundamentare a proiectului se arată că noua strategie are în vedere măsurile implementate în perioada 2015 – 2019, ce necesită a fi continuate, dezvoltarea şi particularizarea unor servicii de suport social, disponibile pe plan local, destinate persoanelor revenite în comunitate, cu risc de marginalizare socială, precum şi noi măsuri ce se impun a fi realizate în perioada 2020 – 2024, realtează Agerpres.

Ţinând cont de rezultatele analizelor şi studiilor efectuate în plan naţional, precum şi de politicile europene în domeniu,
calificarea/recalificarea profesională reprezintă una dintre condiţiile de bază care contribuie la reintegrarea postdetenţie, asigurând foştilor deţinuţi oportunitatea identificării unui loc de muncă, implicit a unei surse de venit, în măsură să susţină independenţa individuală.

Pentru concretizarea acestui obiectiv, este necesară asigurarea unei orientări profesionale şi vocaţionale mai bune a deţinuţilor, astfel încât oferta de formare profesională să fie în acord cu cerinţele pieţei muncii şi cu nivelul de studii al persoanelor private de libertate. În acest context, se impune elaborarea unei analize privind ocuparea persoanelor care au beneficiat de formare profesională în timpul detenţiei.

Conform notei de fundamentare, pentru rezultate reale şi sustenabile privind creşterea şanselor de reintegrare pe piaţa muncii a persoanelor eliberate din detenţie, se impune reglementarea cadrului legislativ, astfel încât să devină posibilă încheierea de
contracte individuale de muncă pentru persoanele private de libertate, în mod special pentru cei din regim deschis, având în vedere că munca prestată la diverşi agenţi economici reclamă această formă de reglementare a raporturilor de muncă, ce ar avea un impact real şi pentru facilitarea reinserţiei socio-profesionale.

Potrivit unor date statistice, procentul deţinuţilor recidivişti a scăzut de la 44,82%, valoare înregistrată la nivelul anului 2009, la 38,44%, valoare înregistrată la nivelul anului 2018.

Strategia reprezintă rezultatul unui demers comun al grupului de lucru alcătuit din reprezentanţii instituţiilor partenere: Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Direcţia Naţională de Probaţiune, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Sănătăţii.

Sursa Foto: Inquam Photos / Cornel Putan (Penitenciar Timișoara)