https://media.hotnews.ro/media_server1/image-2019-04-2-23064857-41-tudorel-toader.jpg
Tudorel ToaderFoto: Facebook

EXCLUSIV Comisia de la Veneția a primit cererea de eliberare din funcție a lui Tudorel Toader

by

Comisia de la Veneția a primit de la Guvernul României cererea pentru eliberarea lui Tudorel Toader din funcția de membru al prestigiosului for consultativ al Consiliului Europei.

„Putem confirma că Comisia de la Veneția a primit într-adevăr cererea ca dl. Tudorel Toader să nu mai fie membru din partea României”, a răspuns Comisia, la o întrebare adresată de HotNews.ro.

Tudorel Toader este membru al Comisiei de la Veneția din 2014. În 2018 a mai primit un mandat de patru ani, după ce s-a autopropus în funcție. Potrivit procedurii, Ministerul Justiției formulează propunerea privind numirea reprezentantului României în Comisie, Ministerul Afacerilor Externe dă un aviz iar primul ministru aprobă. Tudorel Toader era ministru al Justiției când s-a autopropus pentru un nou mandat, în intervalul 2018 - 2022.

Deocamdată nu este clar când va înceta mandatul lui Tudorel Toader de membru al Comisiei de la Veneția.

Potrivit procedurilor Comisiei, mandatul unui membru expiră în următoarele condiții:

„23 mai 2022 este data la care expiră mandatului dl Toader, dar este neclar dacă va pleca înainte de această dată”, a precizat Comisia, în răspunsul transmis HotNews.ro de purtătorul de cuvânt Panos Kakaviatos.

Ce activitate a desfășurat Tudorel Toader la Comisia de la Veneția

O căutare pe site-ul Comisiei de la Veneția indică faptul că Tudorel Toader a participat, în cei 7 ani de mandat, la două lucrări, legate de sistemul judiciar din Muntenegru.

Înainte de a fi membru al Comisiei, în 2013, Tudorel Toader a realizat un raport împreună cu Marieta Safta.

Cererea de eliberare din funcție, după sentința CEDO în cazul Kovesi

Ministerul român al Justiției a anunțat în data de 5 mai că propune Guvernului eliberarea lui Tudorel Toader din funcția de membru al Comisiei de la Veneția. Instituția a argumentat prin implicațiile deciziei CEDO în cazul Laurei Codruța Kovesi "privind credibilitatea angajamentului Guvernului României față de independența procurorilor și respectul regulilor de drept".

Fosta șefă a DNA a fost revocată din funcție la propunerea ministrului de atunci al Justiției Tudorel Toader, actual rector al Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași.

Laura Codruța Kovesi a câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcția de procuror-șef al DNA.

Ce a decis CEDO:

Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader, cel care a propus revocarea șefei DNA, a susținut după ce Laura Codruța Kovesi a câștigat la CEDO că președintele nu a revocat-o din funcție pe baza cererii sale, ci a executat o decizie a Curții Constituționale.

"Pe firul acestui proces de demitere au fost trei factori care şi-au împlinit misiunea, Eu ca ministru am făcut raportul de evaluare şi am propus revocarea. A fost sesizată CCR, ministrul nu este autor al dreptului de sesizare al Curţii, o face Guvernul, președintele Camerei, președintele Senatului. CCR a dat o decizie şi preşedintele a revocat-o în baza acelei decizii. Președintele nu a revocat-o în baza propunerii mele, ci decizia CCR se execută”, a spus Tudorel Toader într-un interviu pentru Bună Ziua Iași.

De notat că fostul ministru al Justiției, care s-a aflat la originea procedurii de destituire, nu-i dădea șanse Laurei Codruța Kovesi. "Este un om liber și se poate adresa oricărei instanțe din România sau europeană. Pot să spun însă că deciziile Curții Constituționale sunt definitive de la momentul publicării în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că nu sunt cu cale de atac. La CEDO se duce partea dintr-un proces nemulțumită de decizii definitive rămase la instanțele de drept comun", spunea atunci Tudorel.

Kovesi a fost demisă din funcție în 9 iulie printr-un decret semnat de Klaus Iohannis, după ce o decizie a Curții Constituționale a statuat că „Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”.

Procedura a demarat în 22 februarie 2018, când ministrul Justiției de atunci, Tudorel Toader, a anunțat că declanșează procedura de revocare a procurorului şef al DNA Laura Codruța Kovesi, prezentând un raport cu 20 de "acte și fapte de netolerat într-un stat de drept".

Toader i-a reproșat șefei DNA tergiversarea unor dosare, depășirea atribuțiilor atunci când DNA a anchetat Guvernul pentru controversata Ordonanță 13, comportament autoritar și discreționar, prioritizarea dosarelor în funcție de impactul mediatic, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament sau lipsa unei reacții adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploiești. De altfel, punctul culminant al scandalului din jurul șefei DNA fusese atins atunci când fostul deputat PSD Vlad Cosma a făcut publice înregistrări care ar fi demonstrat abuzurile comise de procurori de la DNA Ploiești, iar PSD - ALDE au cerut să fie luate măsuri împotriva pretinselor abuzuri.

Raportul ministrului Justiției referitor la șeful DNA a primit aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), iar președintele Klaus Iohannis a anunțat că nu va da curs cererii de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi.

În replică, ministrul Tudorel Toader a sesizat Curtea Constituțională în cazul acestui refuz, iar CCR a constatat, în 30 mai, existenta unui conflict juridic de natură constituțională, pe acest subiect, între ministrul Justiției și președintele Klaus Iohannis. Urmarea - în 9 iulie Iohannis a fost nevoit să semneze decretul de revocare.