VIDEO Klaus Iohannis a prezentat noua Strategie de apărare a României: Parteneriatul strategic cu SUA, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană rămân pilonii politicii externe și de securitate

Noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 adoptată în cadrul reuniunii CSAT conduse de președintele Klaus Iohannis reafirmă ca piloni ai politicii externe și de securitate parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

„România a trebuit să facă față într-un timp scurt acestei pandemii, iar perspectiva unei evoluții ciclice a virusului obligă statul român să continue măsurile pentru a crește capacitatea de gestionare a unei asemenea crize pe multiple planuri: medical, al ordinii publice, din perspectiva sistemului educațional, a asigurării serviciilor publice și mai ales în ceea ce privește creșterea rezilienței economice”, a spus Iohannis, la finalul reuniunii.

Ca element de noutate, Strategia se raportează la un concept multi-dimensional al securității, bazat pe relația securitate - prosperitate - stat de drept - democrație - identitate, echilibrul dintre stat și individ ca beneficiari ai securității naționale.

„România este un stat care trebuie să își apere cetățenii oriunde s-ar afla ei, care le asigură securitatea, care le respectă drepturile și pune instituțiile publice în serviciul lor. Este, totodată, țara care își apără valorile, interesele, simbolurile, dar și bunurile naționale și resursele naturale. Este o țară care știe să-și protejeze patrimoniul, domeniile de excelență și care are ca priorități educația, sănătatea și siguranța cetățeanului”, a mai spus Klaus Iohannis.

Declarațiile vin după ședința CSAT care a avut loc de la ora 12:00.

Declarațiile președintelui Klaus Iohannis (sursa - Administrația Prezidențială):

• Am condus astăzi ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării în care au fost abordate mai multe teme relevante pentru apărarea țării și securitatea națională.
• Punctul central de pe ordinea de zi l-a constituit analiza noii Strategii Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 și vreau să vă prezint mai multe aspecte legate de acest document esențial pentru siguranța cetățenilor și securitatea națională în ansamblu.
• În primul rând, Strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii care a afectat toate statele lumii și care a declanșat o criză economică profundă. În aceste condiții speciale, relațiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, fapt care sporește volatilitatea și impredictibilitatea, deja accentuate, ale mediului de securitate internațional.
• România a trebuit să facă față într-un timp scurt acestei pandemii, iar perspectiva unei evoluții ciclice a virusului obligă statul român să continue măsurile pentru a crește capacitatea de gestionare a unei asemenea crize pe multiple planuri: medical, al ordinii publice, din perspectiva sistemului educațional, a asigurării serviciilor publice și mai ales în ceea ce privește creșterea rezilienței economice.
• Noua Strategie oferă răspunsuri la întrebările esențiale privind obiectivele noastre naționale prioritare pentru asigurarea securității României și a cetățenilor săi și arată ce avem de făcut pentru a le atinge.
• Politicile publice din domeniul securității naționale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetățeanul, pentru că fiecare român trebuie să simtă că trăiește într-un mediu sigur și să aibă încredere că instituțiile îl apără și îl protejează.
• Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 operează cu același concept de securitate națională extinsă, introdus și definit în precedentul document. Pe lângă apărarea armată, înțeleasă în dublă calitate, de apărare națională și apărare colectivă, Strategia vizează și alte dimensiuni precum politica externă, ordinea publică, educația, sănătatea, economia, mediul, securitatea energetică sau securitatea cibernetică.
• Am gândit această Strategie ca pe un instrument care fundamentează o viziune și o direcție în materie de securitate națională privind deopotrivă cetățeanul, societatea în ansamblul său și instituțiile statului.
• România este un stat care trebuie să își apere cetățenii oriunde s-ar afla ei, care le asigură securitatea, care le respectă drepturile și pune instituțiile publice în serviciul lor. Este, totodată, țara care își apără valorile, interesele, simbolurile, dar și bunurile naționale și resursele naturale. Este o țară care știe să-și protejeze patrimoniul, domeniile de excelență și care are ca priorități educația, sănătatea și siguranța cetățeanului. Nu în ultimul rând, România este un stat care contribuie la menținerea securității colective, alături de partenerii ei, și la promovarea democrației și libertății.
• Toate acestea presupun continuitate în angajamente și predictibilitate în acțiuni. În această construcție, este evident că Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și Uniunea Europeană sunt reafirmați ca piloni ai politicii noastre externe și de securitate.
• Strategia Națională de Securitate pentru următorii patru ani implică o nouă abordare și propune un management al problematicii de securitate națională cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților.
• Este o abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la nivel global și care ține cont de evoluțiile din regiune, de deteriorarea relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, de proliferarea terorismului, de amenințările hibride și cele cibernetice, dar și de alte tipuri de provocări.
• De asemenea, ca element de noutate, Strategia se raportează la un concept multi-dimensional al securității, bazat pe relația securitate - prosperitate - stat de drept - democrație - identitate, echilibrul dintre stat și individ ca beneficiari ai securității naționale.
• Siguranța cetățeanului rămâne, în mod evident, un element cheie al abordării, statul având datoria de a identifica strategii sectoriale eficiente de protejare a sa. Pe cale de consecință, gestionarea securității presupune și participarea societății civile.
• Tocmai de aceea, Strategia încurajează colaborarea și coordonarea inter-instituțională mai eficientă, inclusiv prin constituirea unui Grup de Reflecție Strategică, astfel încât schimbările din mediul internațional să fie analizate și evaluate într-un cadru comun.
• Noua Strategie Națională de Apărare a Țării se bazează pe o diagnoză clară a statului român și a instituțiilor sale publice. Doar cunoscând în profunzime starea societății românești, pot fi corect identificate interesele și obiectivele noastre naționale de securitate, pot fi bine definite amenințările, riscurile și vulnerabilitățile din perspectiva securității naționale și pot fi stabilite direcțiile de acțiune.
• În cadrul Strategiei, am acordat un rol central colaborării public-privat, cetățean-comunitate și civil-militar, pentru că parteneriatul cu românii și cu societatea, în ansamblu, este de fapt cea mai puternică armă pentru a consolida capacitatea de a rezista în fața noilor tipuri de amenințări, care vin inclusiv pe fondul evoluțiilor tehnologice. Responsabilitatea pentru a face față noilor tipuri de atacuri subtile și subversive se află la intersecția sferei sociale și individuale cu sfera instituțională publică și cu cea privată.
• Rămâne un obiectiv prioritar modernizarea cadrului legislativ, care trebuie să fie unul coerent și aplicat, capabil să consolideze cultura de securitate în interiorul societății noastre și să facă posibilă adaptarea la noile provocări a instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale.
• Acestea sunt câteva linii majore care au conturat proiectul noii Strategii Naționale de Apărare a Țării, care are la bază conceptul unei Românii normale, a unei țări care, prin instituții democratice puternice, își protejează și își apără toți cetățenii. Conform Constituției, documentul în integralitatea sa va fi transmis Parlamentului și sper ca, în cel mai scurt timp, România să aibă aprobată o nouă Strategie pentru perioada 2020-2024.
• Pe ordinea de zi a ședinței CSAT de astăzi au fost și alte puncte la care mă voi referi pe scurt. Așadar, am aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2021. Armata României va participa cu un efectiv de 1.940 de militari și civili la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, cu 436 mai puțini decât în acest an, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 841 militari și polițiști, adică cu 181 mai puțini decât în 2020.
• Tot în ședința de astăzi, am aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă.
• Fără o armată puternică, un stat nu are credibilitate internațională și strategică. Resursele importante destinate înzestrării Armatei României fac posibilă realizarea capabilităților de apărare națională în cadrul sistemului de apărare colectivă a NATO și, în același timp, programele multianuale coerente pot oferi industriei românești șanse de relansare, în special prin cooperare industrială cu firmele de profil ale aliaților noștri.
• În comunicatul scris veți găsi și alte detalii despre ședința de astăzi.
• În finalul acestei declarații de presă, țin să fac unele precizări legate de evoluția epidemiei generate de noul coronavirus. Numărul de cazuri de infectări rămâne destul de constant, cu unele creșteri, urmate de scăderi, ceea ce înseamnă că ne menținem încă pe un platou. Vom depăși cu bine și această etapă dacă vom continua să rămânem vigilenți și responsabili. Dacă purtăm măști, dacă păstrăm igiena și menținem distanța vom scădea foarte mult curba îmbolnăvirilor și, deci, vom face posibilă ridicarea mai rapidă a cât mai multor restricții.
• Dragi români, vă doresc multă sănătate! Aveți grijă de dumneavoastră și de cei din jur!

Pe ordinea de zi a reuniunii CSAT au fost incluse subiecte referitoare la:

• Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024;
• Forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2021;
• Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă.