”Miercurea albă” în Parlament: La un an de la încarcerarea lui Dragnea, PSD a pus pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, și a respins, șapte inițiative de modificare a Codurilor penale în favoarea infractorilor / Ironie: Ședința a fost condusă de Florin Iordache, autorul OUG 13

Camera Deputaților a respins miercuri, în calitate de for decizional, șapte inițiative de modificare a Codurilor penale, toate în favoarea inculpaților sau infractorilor, aparținând unor parlamentari PSD precum Șerban Nicolae, dar și UDMR sau PNL.

Toate cele șapte inițiative au intrat la dezbaterile din plen cu rapoarte de respingere din partea comisiilor de specialitate.

Votul pentru respingererea proiectelor a fost aproape unanim. Doar deputații UDMR au votat împotriva propunerii pe care o inițiaseră și care prevedea interzicerea condamnării în lipsă a unui inculpat dacă acesta nu a fost în prealabil informat ”despre posibilitatea pronunțării unei hotărâri în lipsă”

Cinci dintre cele șapte proiecte fuseseră adoptate tacit, adică fără dezbatere, de Senat și au fost ținute în sertarele Camerei Deputaților, unele chiar și din 2014.

Inițiativele au fost puse pe ordinea de zi pentru a fi respinse definitiv chiar de către PSD, la un an de la condamnarea lui Liviu Dragnea la închisoare cu executare.

Un detaliu care a fost ironizat de deputații USR l-a constituit faptul că o parte a ședinței Camerei Deputaților în care au fost discutate cele șapte inițiative a fost condusă de Florin Iordache, fostul ministru al Justișiei autor al infamei OUG 13 și președintele comisiei parlamentare speciale în care au fost modificate legile justiției și Codurile penale la comanda lui Liviu Dragnea.

Liderul deputaților PNL, Florin Roman, a catalogat ziua drept ”miercurea albă”, făcând aluzie la ”marțea neagră”, când PSD a încercat în 2013 să adopte pe ascuns legea amnistiei și modificările Codului penal care ar fi acordat super-imunitate demnitarilor și baronilor locali.

Închisoare pentru cei care fac publice informații din dosarele penale înainte ca acestea să fie închise – senatorul PSD Șerban Nicolae

Înregistrată în Parlament în aprilie 2014, propunerea legislativă a lui Șerban Nicolae care prevede închisoare de până la cinci ani pentru cei care fac publice informații din dosarele penale înainte ca acestea să fie închise, prin netrimitere în judecată sau prin soluționare definitivă, a fost adoptată de Senat la finalul lunii septembrie a aceluiași an.

De atunci, vreme de șase ani de zile, proiectul a rămas blocat în sertarele Camerei Deputaților, deși avea raport de respingere de la Comisia Juridică încă din noiembrie 2017.

Potrivit inițiativei, care propune modificarea Codului penal:

• Articolul 277 – Compromiterea intereselor justiției

  • (1) Divulgarea, fără drept, de informații confidențiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se obțină ori să se administreze o probă, de către o persoană care a luat cunoștință de acestea în virtutea unei calități stabilite de lege sau a atribuțiilor de serviciu se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
  • (2) Dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată ori de soluționare definitivă a cauzei, de către o persoană care a luat cunoștință de acestea în virtutea unei calități stabilite de lege sau a atribuțiilor de serviciu se pedepsește cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă.
  • (3) Dezvăluirea de informații care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Dacă fapta este săvârșită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa este închisoare de la 2 la 5 ani.

• Articolul 276 – Presiuni asupra justiției

  • Declarația publică cu caracter nereal, făcută cu intenție, la adresa unui judecător, a unui complet de judecată sau a unui organ de urmărire penală, făcută în scop de intimidare a acestora, de oricare dintre părți, direct sau prin reprezentanți autorizați, în legătură cu instrumentarea unei proceduri judiciare aflată în curs de desfășurare, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă.

Pedepse mai mici pentru concurs de infracțiuni – deputatul PSD Eugen Neață

Propunerea legislativă a fost depusă în Parlament, în mai 2017, de către deputatul PSD Eugen Neață și a fost adoptată tacit de Senat în luna decembrie a aceluiași an.

Potrivit inițiativei, care propune modificarea articolului 39, alin. (1) din Codul penal:

• Când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, fără ca acest spor să depășească încă o dată limita maximă specială prevăzută pentru infracțiunea stabilită ca fiind cea mai grea

Interdicția ca inculpații reținuți sau arestați preventiv să fie încătușați – senatorul PSD Șerban Nicolae

Inițiativa a fost depusă în Parlament de senatoul PSD Șerban Nicolae în februarie 2015 și a fost adoptată tacit în luna mai a aceluiași an. Abia ieri, pe 26 mai 2020, după 5 ani în care a stat blocat în sertarele Camerei Deputaților, proiectul a primit raport de respongere de la Comisia juridică.

Potrivit propunerii legislative de modificare a Codului de procedură penală, inculpatul împotriva căruia se ia măsura reținerii, a arestului preventiv sau a arestului la domiciliu ”nu va fi încătușat în nicio împrejurare”, cu excepția celor cercetați pentru infracțiuni comise cu violență, a celor care s-au sustras urmăririi penale și a celor care s-au opus măsurii dispuse (art. 208).

O altă modificare propusă de Șerban Nicolae prevede că, dacă inculpatul arestat la domiciliu are mai multe case, să poată alege singur în care dintre imobilele de care dispune să își petreacă arestul.

Dreptul inculpaților de a nu coopera în cadrul procedurii penale – inițiativă UDMR

Propunerea de modificare a Codului de procedură penală, care acordă o serie de drepturi suspencților, inculpaților și chiar infractorilor condamnai, a fost depusă la Parlament de UDMR în aprilie 2017, în plin apogeu al puterii lui Liviu Dragnea.

Inițiativa acordă suspecților sau inculpaților ”dreptul de a nu coopera în cadrul oricărei proceduri penale”, iar exercitarea acestui drept nu poate fi folosită împotriva respectivilor ”într-o etapă ulterioară a procedurii penale și nu poate fi utilizată la coroborarea faptelor”.

De asemenea, UDMR intenționa interzicerea condamnării în lipsă a unui inculpat dacă acesta nu a fost în prealabil informat ”despre posibilitatea pronunțării unei hotărâri în lipsă” și doar dacă acesta a beneficiat de apărare corespunzătoare în cadrul procesului.

Dacă această prevedere ar fi intrat în vigoare, condamnarea fugarilor ar fi devenit imposibilă în România.

Nu în ultimul rând, tot la acest capitol, dacă totuși s-a reușit condamnarea în lipsă a inculpatului, punerea în executare a hotărârii judecătorești definitive poate fi declanșată ”numai dacă i s-a comunicat hotărârea și numai după ce a fost informat expres cu privire la dreptul la o nouă procedură de judecată sau la o cale de atac”.

Această propunere a UDMR vine pe fondul condamnării, în 2018, a fostului deputat Olosz Gergely la trei ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupție. Acesta era fugit din țară în Ungaria unde, pe baza unui ordin internațional de arestare, a fost reținut de poliția maghiară în 2019. Luna aceasta, Gergely a fost însă lăsat în libertate de justiția ungară.

Închisoare la domiciliu – inițiativă PNL

Propunerea legislativă a fost depusă în Parlament de mai mulți parlamentari liberali în mai 2017 și a fost adoptată tacit de Senat în luna noiembrie a aceluiași an.

Printre măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, inițiativa PNL prevede închisoarea exclusiv la domiciliu, închisoarea într-un penitenciar special doar în zilele de sâmbătă și duminică sau muncă în folosul comunității în loc de închisoare.

Nu oricine ar fi putut însă beneficia de executarea la domiciliul a pedepsei privative de libertate, ci doar infractorii condamnați la maximum 3 ani de închisoare cu executare, cu excepția celor condamnați pentru infracțiuni cu violență, infracțiuni de serviciu sau pentru fapte de corupție. De asemenea, recidiviștii nu ar fi beneficiat de prevederile legii.

În schimb, închisoarea doar în weekend sau munca în folosul comunității s-ar fi aplicat pentru pedepse de până la patru ani de închisoare cu executare.

Legea grațierii – inițiată de fosta senatoare Cristiana Anghel (fostul Partid Conservator al lui Dan Voiculescu)

Anghel și-a înregistrat inițiativa la Parlament septembrie 2014, actul normativ fiind respins de Senat în februarie 2015. Vreme de 5 ani a fost blocat în Camera Deputaților, abia pe 26 mai 2020 primind raport de respingere din partea Comisiei juridice.

Potrivit proiectului, s-ar fi grațiat:

• Cu o treime pedepsele cu închisoarea între 2 și 5 ani;
• Cu un sfert pedepsele cu închisoarea între 5 și 8 ani;
• Cu jumătatea pedepsele aplicate persoanelor de peste 60 de ani, femeilor gravide și persoanelor care au copii de până la 5 ani în întreținere. De asemenea, tot ocu jumătate le-ar fi fost reduse pedepsele bolnavilor incurabili aflați în fază terminală.

Nu ar fi beneficiat de prevederile legii recidiviștii, fugarii, ucigașii, răpitorii, proxeneții, violatorii, pedofilii, tâlharii sau falsificatorii.

O altă propunere legislativă respinsă a fost inițiată de deputatul PSD, Eugen Nicolicea, și prevedea includerea în categoria funcționarilor publici a președintelui României, precum și a deputaților și senatorilor.

Dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor asupra celor şapte proiecte de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală iniţiate în perioada 2014 – 2017 au prilejuit mai multe schimburi de replici între reprezentanţii partidelor în privinţa luptei împotriva corupţiei.

Liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, a anunţat că liberalii au solicitat respingerea acestor proiecte.

„Astăzi PNL dă şansa unei victorii pentru români. Aceste proiecte au ajuns pe ordinea de zi pentru că am solicitat noi pentru a fi respinse. Astăzi nu am fi discutat aceste bombe toxice dacă nu ar fi cerut PNL. (…) Este o zi istorică pentru PNL, se vorbea de marţea neagră acum se va vorbi de miercurea albă. Se împlineşte un an de la întemniţarea lui Liviu Dragnea. (…) Lucrurile astea se închid pentru că PNL a solicitat punerea pe ordinea de zi şi a găsit înţelegere. Este cadoul pe care PNL îl face românilor care au luptat în stradă”, a susţinut Roman.

La rândul său, liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, a afirmat că proiectele nu ar fi ajuns pe ordinea de zi dacă nu propuneau social-democraţii.

„Niciunul dintre noi nu suntem iniţiatori. Mă bucură faptul că împreună, prin consens, pentru că eu am propus introducerea pe ordinea de zi, respingem aceste iniţiative legislative aberante, toxice”, a spus Simonis.

El a transmis PNL că „nu poate să acuze PSD pentru iniţiative depuse acum 6 ani şi să nu pomenească proiectul privind executarea la domiciliu a pedepselor de 7 ani, depus de PNL”.

„E bine ca aceste iniţiative să fie respinse toate, indiferent de numele iniţiatorului. Indiferent câte astfel de iniţiative sunt, trebuie să fie respinse prin consens”, a adăugat Simonis.

Deputatul USR, Cătălin Drulă, a menţionat că reprezentanţii partidului au luptat în stradă împotriva acestor proiecte, nu PNL.

„Noi suntem aici să reprezentăm cetăţenii, eram în stradă şi vom lupta să nu mai avem penali în funcţii publice”, a spus Drulă.

Deputatul PNL, Pavel Popescu, s-a declarat deranjat de afirmaţiile parlamentarilor USR.

„Respingerea proiectelor toxice cu caracter penal este un lucru bun. Mă deranjează faptul că timp de 3 ani şi jumătate colegii USR nu au reuşit să renunţe la conceptul de castitate politică”, a susţinut Popescu.

În replică, deputatul Stanciu Viziteu a spus că USR nu îşi vinde idealurile.

„E adevărat, noi nu avem cazuri de corupţie, nu am promovat iniţiative care să-i apere pe corupţi. (…) Nu suntem la fel ca voi, nu ne vom vinde idealurile, nu ne vom vinde socialiştilor cum faceţi voi, dar coabităm pentru binele românilor”, a transmis deputatul USR.

Potrivit liderului USR, Dan Barna, „se ating nişte limite de ipocrizie conjunctural-oportunistă absolut fabuloase”.

„Stau şi ascult de câteva zeci de minute. (…) Înţelegem cât de grozave au fost luptele împotriva corupţiei şi din partea celor de la PSD şi de la PNL. Deci, USR nu a fost în stradă, lupta principală a adus-o PNL. Se ating nişte limite de ipocrizie conjunctural-oportunistă absolut fabuloase. Nu aş fi interveni în spectacolul de stand-up comedy. Eu am luat cuvântul să vă solicit o provocare. Haideţi să punem pe ordinea de zi proiectul ‘Fără penali în funcţii publice’, să arătăm pe bune cetăţenilor nu doar că respingem nişte mizerii rămase pe fundul sertarului, ci că ne asumăm, ca stat, să punem un principiu în Constituţie: că acele persoane condamnate penal nu vor mai putea fi reprezentanţi aleşi ai statului român. Şi, în felul acesta, poate va începe lumea să ne creadă pe noi, ca Parlament, că vorbim serios”, a spus Barna, care a remarcat că şedinţa a fost condusă pentru scurt timp de Florin Iordache, iniţiatorul Ordonanţei 13.

Liderul Pro România, Victor Ponta, a susţinut că este necesar un echilibru şi trebuie pedepsiţi şi procurorii abuzivi.

„Mi-am propus să fiu şi eu la fel de ipocrit şi de atent, să laud lupta anticorupţie a doamnei Gorghiu care tocmai şi-a numit soţul într-o funcţie de zeci de mii de euro. (…) Să-i facem statuie lui Portocală? Că trei ani de zile am stat la tribunal până când trei judecători au spus că acuzaţiile la adresa mea erau nişte făcături politice. Îmi vine să vomit. Vreţi să facem o statuie lui Portocală. Am înţeles că trebuie să acceptăm că toţi parlamentarii sunt corupţi, că toţi primarii sunt corupţi şi aşa mai departe. Pierdeţi echilibrul! Trebuie toţi politicienii corupţi să plătească pentru asta, dar şi toţi procurorii care fac dosare politice”, a afirmat Ponta.

Deputatul Ana Birchall a evidenţiat că acest proiecte trebuie respinse.

„Salut decizia de a scoate de la sertare tot felul de iniţiative toxice, odioase şi de a le respinge. Să facem curăţenie în Parlament şi, dacă mai există astfel de iniţiative, să fie scoase şi respinse”, a adăugat Birchall, care i-a transmis lui Florin Iordache că trebuie să-şi ceară scuze „pentru tot răul făcut Justiţiei”.

Cele şapte proiecte au rapoarte de respingere, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

Foto: Inquam Photos / George Călin