Imagini spectaculoase cu lucrările la podul de 500 de milioane de euro peste Dunăre. Pandemia nu a afectat ritmul construcţiei FOTO

Cele două luni de restricţii determinate de coronavirus nu au afectat deloc graficul lucrărilor la podul peste Dunăre, cea mai scumpă construcţie de acest gen din istoria României şi al doilea proiect de infrastructură, ca valoare, de pe tot cursul Dunării (după Porţile de Fier).

GALERIE FOTO

Lucrările la podul peste Dunăre Noul care va uni judeţele Brăila-Galaţi de Tulcea, în zona Jijila, şi ar urma să fie inaugurat în 2021, se desfăşoară conform calendarului stabilit, în ciuda celor două luni de restricţii impuse de pandemia de coronavirus. S-a folosit o fundaţie specială, astfel încât baza podului să fie protejată de apă, ajungându-se acum cu săpăturile la 29 de metri adâncime.

”Aici băgăm în jur de 9.000 de metri cubi de beton de umplutură, iar asta va dura până cel mult săptămâna viitoare. Lucrăm non stop. Ziua lucrăm la nivel de structură, noaptea la nivel de scoatere a apei din puţuri. Suntem în grafic. Am folosit sistemul special de fundaţii, am creat, pentru că aici suntem aproape de Dunăre, 26 de puţuri de 46 de metri lungime. Din fiecare puţ se scoate cantitatea de 45 de litri de apă pe secundă, non-stop. Am săpat 29 de metri. Asta e cel mai complicat, pentru că modul de abordare e să realizăm o incintă în care să nu între apa. Ne-am completat ca echipă şi am reuşit să mergem mai departe. Ne-a afectat în sensul că noi a trebuit să depunem mai mult efort. De exemplu, acum aşteptăm să vină nişte persoane din Austria, să pregătim deja cofrajul pentru pilon, dar trebuie să stea în carantină, trebuie să ne organizăm mai bine. Dacă vrem ceva, trebuie să le cerem din timp. Aşteptăm două macarale de 200 de metri pentru piloni”, a declarat Francisco Torres, director de construcţii în cadrul proiectului.

Pereţii radiali ai stâlpilor de susţinere, turnaţi 80%

Pereţii radiali ai stâlpilor de susţinere de la pod sunt turnaţi în proporţie de 80%. Există un uşor decalaj tehnologic faţă de malul unde se construieşte capul de pod de la Jijila, dar acesta nu va întârzia lucrările.

Lucrurile merg conform aşteptărilor, iar vremea ne-a ajutat. Lucrăm continuu, se văd şi rezultatele. Suntem foarte puţini decalaţi faţă de malul Jijila, am recuperat acel decalaj. E un decalaj tehnologic pentru faptul că au trebuit mutate utilajele de pe un mal pe altul, dar nu e o întârziere efectivă a lucrărilor. Din punctul nostru de vedere, nu ne-a afectat starea de urgenţă, ne-am conformat şi am reuşit să menţinem activitatea la cote normale. S-au făcut anumite perioade de rotaţii a personalului, dar activitatea nu s-a oprit absolut deloc”,

a declarat Viorel Eşanu, responsabilul cu monitorizarea lucrărilor.

Întârzieri la efectuarea exproprierilor

În schimb, se conturează o serie de probleme birocratice, ce ţin în special de exproprierile care trebuie făcute în zonă, pentru ca lucrările să poată fi continuate în acelaşi ritm.

„În momentul de faţă, lucrările sunt într-un ritm alert. După cum aţi observat şi dumneavoastră, lucrările se desfăşoară într-un ritm intens, fapt care bucură foarte mult. Este un obiectiv pe care ni l-am dorit de 40 de ani şi iată că se înfăptuieşte. Faptul că va fi un drum mai scurt către portul Constanţa, această zonă poate deveni foarte atractivă pentru investitori, iar noi la CJ avem discuţii avansate cu unii dintre ei. În ceea ce priveşte exproprierile, ar trebui urgentate, sper că CNAIR şi Guvernul actual să dea mult mai multă importantă celui mai mare proiect de investiţii din România şi poate din Europa. Ne dorim foarte mult că cei de la Bucureşti să-şi aplece ochii, pentru că eu mă uit în fiecare zi la ştiri şi n-am auzit pe nimeni vorbind de pod, ci doar noi, localnicii, ne dăm toată silinţa că acest proiect să fie într-un ritm alert. Sperăm să se reia şi discuţiile pe partea de relocare utilităţi, pentru că orice zi de întârziere, şi aici o spun în nume personal, va fi plătită de statul român, adică de noi toţi, ceea ce nu este corect. Noi ne dorim că acest obiectiv important, podul peste Dunăre, să se facă în termenul contractual. Orice zi de întârziere a statului român înseamnă plata de către toată populaţia României a penalităţilor sau eventualelor sume de bani care trebuie plătite după termenul de execuţie a lucrărilor”, susţine Francisk Iulian Chiriac, preşedintele CJ Brăila.

Un proiect de 500 de milioane de euro

Proiectul presupune amenajarea, în total, a 23 de kilometri, dintre care 17 kilometri vor fi pe teritoriul judeţului Tulcea. Deasupra Dunării va fi o porţiune de doi kilometri de pod. În rest vor fi viaducte, drumuri de legătură, intersecţii giratorii, plus 33 de poduri, podeţe şi pasaje. Pe malul Tulcei va exista şi o staţie automată de taxare.

Podul care va lega Moldova şi Muntenia de Dobrogea va costa circa 500 milioane de euro. Lucrările de pregătire a terenului au început din decembrie 2018. Lungimea totală a traseului „Podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila“, cum este numită lucrarea de utilitate publică de interes naţional, este de 23,413 kilometri.

Acesta este împărţit în două secţiuni: drumul principal Brăila-Jijila şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin. Pe ambele secţiuni de drum, viteza maximă permisă va fi de 80 km/h.  Drumul principal Brăila-Jijila are o lungime de 19,095 kilometri, cu 4 giratorii şi 1 nod rutier. Până la km 7+940 va avea 2 benzi de circulaţie pe fiecare sens, iar de acolo - câte una pe sens.

Drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin are o lungime de 4,328 kilometri şi are o bandă de circulaţie pe fiecare sens, cu 2 intersecţii. Podul suspendat va fi poziţionat pe drumul principal Brăila-Jijila, între km 4+596,10 şi km 6+570,52, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea (măsurat de la Sulina). Lungimea sa totală va fi de aproape 2 kilometri, mai exact 1.974,30 metri.

Dintre aceştia, 489,65 metri reprezintă deschiderea laterală pe malul dinspre Brăila, iar 364,65 metri - cea de pe malul dinspre Tulcea. De o parte şi de alta vor fi construite două viaducte de acces, fiecare în lungime de 110 metri. Podul suspendat va avea o înălţime de cel puţin 38 metri de la nivelul maxim de inundaţie al Dunării. Lăţimea totală a podului suspendat va fi de 31,70 metri.