https://www.cotidianul.ro/wp-content/uploads/2020/05/26/Capture-artmark-1000x600.jpg

Drept la replică de la Artmark

by

Ați publicat vineri, 22 mai, un mic articol pasional și virulent intitulat „O altă țeapă marca Artmark”. L-am parcurs și dorim să vă răspundem, din respect pentru ziarul dvs. și cititorii dvs.

În acest articol, tânărul Titi Cladovan, negustor arădean de artă și antichități, colaborator întâmplător – probabil – al ziarului dvs., ceartă casa de licitații Artmark, ce ar fi comis „gogoși, chifle și greșeli incredibile”, când ar fi „născocit” numele de artist Szabo Rudolf, căruia i-ar fi atribuit o lucrare a pictorului Becskereki Szabo Gyorgy. „Numai că Szabo Rudolf, cum scriu acești habarniști, nu există” – susține domnul Cladovan.

Mai departe, domnul Cladovan ne lămurește, cu obidă, și motivul supărării domniei sale, cum Becskereki Szabo Gyorgy „este un artist pe care l-am descoperit în urmă cu cca. 15 ani, fiind necunoscut pe piața de artă, promovând (domnul Cladovan, autorul) lucrările sale în case de licitații internaționale cu succes. Valoarea materială a lucrărilor artistului este mult mai mare decât prețul obținut de acești indivizi” (adică casa Artmark).

Îl asigurăm pe autorul articolului, precum asigurăm și cititorii ziarului dvs., că nu dorim câtuși de puțin să scădem valoarea de piață a picturilor pe care le comercializează domnul Titi Cladovan în „case de licitații internaționale”, precum și, pe cale de consecință, succesul comercial al domnului Cladovan. Dimpotrivă.

Doar că artistul Szabo Rudolf există, așa cum există și Rudolf Negely (care de asemenea pare a-l irita pe domnul Cladovan) ori artistul peste-fire apărat de domnul Cladovan, Becskereki Szabo Gyorgy. O atestă adjudecările de artă – petrecute nu la noi, ci la casele de licitații internaționale – în care domnul Cladovan pare a avea mai multă încredere, pentru că acolo îl promovează pe artistul dânsului.

Astfel Szabo Rudolf, născut la 1898, a fost tranzacționat – cu peisaje venețiene, precum cel în discuție la noi – de câteva ori, la prețuri modice, atât în Viena, la casa Dorotheum, cât și la Trieste, la Casa d’aste Stadion. Așadar la aceeași casa Dorotheum la care a înregistrat câteva tranzacții și Becskereki Szabo, născut la 1920.

Nu este mai puțin adevărat că toți acești 3 artiști citați – Negely, Szabo și Becskereki Szabo – au preocupări tematice, abordări stilistice și tehnici de pensulație mai mult decât asemănătoare – vedute marine, pastă groasă întinsă, languros și bogat, cu cuțitul, inundații de lumină, accente de culoare vie juxtapuse cu măiestrie, dexterități demne de o cauză mai bună, mai artistică – aparținând unei maniere a romantismului pompieristic italienizant, cu pronunțată tentă comercială. Astfel că putem înțelege cum de domnul Titi Cladovan, motivat de supărarea sa pe casa Artmark, căreia îi datorează bani de vreme îndelungată, în pripă, a încurcat puțin artiștii. Probabil că, în același sens, putem întelege și limbajul domniei sale – doar că nu îl putem accepta.

În sfârșit, remarcăm că domnul Titi Cladovan, autorul acestui impetuos atac, nu lămurește care sunt „celelalte țepe marca Artmark” la contorizarea cărora dorea să o numere și pe aceasta. Probabil va dori să o facă în numerele viitoare, căci, nu-i așa, l-am supărat și prin replica noastră.