Un proiect al UDMR stârneşte un nou scandal

Deputaţii au avut, miercuri, pe ordinea de zi a plenului, un proiect de lege depus de UDMR, pentru instituirea zilei de 15 Martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România. Proiectul a născut un nou scandal, liderul deputaţilor PMP, Marius Paşcan, a afirmat că proiectul este umilitor, UDMR vrea să sărbătorească un „masacru” asupra românilor.

„Pentru că la 15 martie, prin acest proiect legislativ, UDMR vrea să se sărbătorească masacrul din anul revoluţionar 1848, în care au fost ucişi peste 40.000 români, care aveau o singură ţintă, nu acceptau să facă parte din regimul asupritor opresiv oferit de aristocraţia maghiară”, a spus Marius Paşcan.

Deputaţii au vrut retrimiterea la comisie a proiectului, însă Marius Paşcan s-a împotrivit, spunând că nu există temei, iar UDMR vrea să ţină iar un proiect la sertare.

„Este un proiect umilitor pentru români care denotă șantajul politic, presiunile făcute de UDMR şi se doreşte să fie pus iar la sertare, pentru aşteptarea unui moment prielnic în care să fie adoptat”, a mai spus deputatul PMP.

Comitetul liderilor a decis retrimiterea proiectului la comisie.

Proiectul prevede ca în localităţile unde trăiesc persoane aparţinând comunităţii maghiare, autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene, instituţiile publice pot organiza manifestări cultural‐artistice dedicate acestei zile.

Ce zice UDMR

Senatorul UDMR Novak Csaba Zoltan consideră că deputatul PMP Marius Pașcan, cel care a cerut respingerea proiectului de lege privind ziua de 15 martie, a avut note foarte mici la istorie sau a rămas repetent la lecțiile despre revoluțiile din 1848 din Europa.

Senatorul, care este și istoric, a declarat, miercuri, corespondentului Mediafax, că abordarea deputatului PMP în acest caz este este „eronată, populistă și naționalistă”.

„După declarațiile domnului deputat Pașcan am impresia că a avut note foarte mici la istorie sau chiar a rămas repetent mai ales la lecțiile în care s-a discutat despre revoluțiile din 1848 din Europa. Auzind declarațiile acestuia, îmi vine în minte un scenariu de film SF de categoria B, în care personajul principal face o călătorie în timp și se întoarce fizic, dar mental rămâne în trecut și ne aduce în rucsac o doză mare de populism și naționalism din anii 1980-1990. Dl. Pașcan a intrat în cursa discursului anti-maghiar deschisă de președintele Iohannis, abordarea sa fiind eronată, populistă și naționalistă”, a spus Novak.

Acesta susține că deputatul PMP vorbește de 40.000 de români uciși în Revoluția de la 1848, de crime și război, adevărul istoric fiind că ambele părți implicate, atât românii cât și maghiarii, au comis crime și au făcut greșeli.

„Am putea și noi, partea maghiară, să numărăm suferințele noastre, cum ar fi arderea orașului Aiud, dar nu cred că trebuie să rămânem în acest tip ce abordare. Eu consider că istoria poate fi privită și dintr-un singur unghi de vedere, dar acest lucru este o greșeală. Dacă vorbim de Revoluția de la 1848-1849, trebuie să vorbim și despre proiectul de pacificare semnat de Nicolae Bălcescu și Kossuth Lajos, dar și de exemple locale din Mureș, despre cum s-au înțeles atunci între ele două sate, unul de români și altul de maghiari, de a se proteja reciproc”, a mai spus senatorul UDMR.

Novak a explicat că ziua de 15 martie înseamnă pentru comunitatea maghiară începutul luptei pentru anumite drepturi esențiale de libertate națională în 1848.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, într-o conferință de presă comună cu ministrul de Externe al Ungariei, Szijjarto Peter, că se așteaptă ca Parlamentul României să voteze, miercuri, Legea care vizează declararea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România, pentru a arăta că „românii și maghiarii nu sunt vrăjmași”.

„Mă aștept la un gest politic din partea românilor ca proiectul de lege prezentat acum doi ani și care ține de ziua de 15 martie, eu mă aștept ca, miercuri, Parlamentul să voteze în favoarea acestei legi, dacă a ajuns pe ordinea de zi. Prin acest fapt să arătăm că nu suntem vrăjmași, românii și maghiarii. Cunoaștem istoria fiecare dintre noi, interpretăm fiecare diferit istoria, înainte și după Trianon, dar, totuși, trebuie să trăim pentru viitor”, a spus Kelemen.