Criza mistriilor: Șantierele din Oradea se amână pentru că Primăria nu reușește să atragă firme la licitație

Dacă un lucru poate merge prost, va merge. Când ai ideea unei investiţii, n-ai proiectul, când ai proiectul, n-ai finanţare, iar când găseşti finanţare, n-ai constructori. În Oradea, multe lucrări se amână pentru că Primăria nu reuşeşte să atragă firme la licitaţie.

"Autorităţile locale din România au la dispoziţie 2 miliarde de euro pentru reabilitări de blocuri şi spitale, modernizări de drumuri, amenajări de zone pietonale şi altele. Firmele, având destule lucrări, se uită la preţuri, la complexitatea lucrărilor, la autoritatea contractantă şi pot să aleagă", spune primarul Ilie Bolojan. Şi aşa ajung să evite Oradea...

Bogăţie de lucrări

Ilie Bolojan (foto) şi-a planificat pentru anul acesta 365 de lucrări de investiţii. "Ziua şi lucrarea!", anunţa edilul în februarie. În aprilie, criza economică declanşată de epidemia noului coronavirus l-a mai temperat. Din lipsă de bani, primarul a cerut Consiliului Local rectificarea negativă a bugetului local cu circa 9 milioane euro, prin diminuarea cu 8 milioane euro a fondului de investiţii şi renunţarea la 150 de lucrări.

Printre altele, municipalitatea a amânat pe 2021 refacerea unor artere centrale precum Emanuil Gojdu, Spiru Haret şi Teatrului, modernizarea străzilor Cucului şi Macului din Oncea ori a Pieţei Tineretului din Velenţa, reabilitarea faţadei clădirii din Piaţa Unirii 7 şi a unui corp de clădire de la Colegiul Tehnic Traian Vuia. Dar tot a mai rămas cu 215 lucrări...

Criză de constructori

Anul acesta Primăria a organizat 46 de licitaţii, din care 7 au fost anulate din lipsă de ofertanţi, iar la multe s-a prezentat o singură firmă. Rar se întâmplă ca Primăria să poată alege din mai mult de două proiecte.

Din lipsă de ofertanţi, municipalitatea va relua pentru a cincea oară licitaţia pentru lucrările de reabilitare termică a 39 de blocuri (23,4 milioane lei), pentru a treia oară amenajarea celor două cămine studenţeşti din campusul universitar (4 milioane lei) şi pentru a doua oară construirea unui pod peste Peţa în zona Aleea Călinului (3 milioane lei).

Chiar săptămâna trecută Primăria anulat licitaţia pentru atribuirea lucrărilor din proiectul Nufărul Geotermal, în valoare de 86,7 milioane lei. Proiectul, care vizează trecerea cartierului Nufărul I pe încălzire cu un mixt de apă geotermală, nu a atras niciun ofertant. "Ani de zile nu s-au făcut lucrări pe termoficare, iar firmele nu au experienţă", spune Bolojan. Dar motivele sunt mai multe...

Client incomod

Constructorii analizează tot mai atent pentru cine vor lucra. "Primăria Oradea nu este o autoritate contractantă comodă. Firmele sunt presate să termine la timp, dacă întârzie riscă penalităţi, şi atunci se gândesc de două ori înainte să depună o ofertă", admite primarul.

În plus, nici tarifele la care municipalitatea scoate lucrările la licitaţie nu sunt cele mai atractive. Potrivit edilului, "interesul oraşului este să facem lucrările la un preţ cât mai mic, chiar dacă firmele îşi doresc ca acesta să fie cât mai mare".

Pentru a ţine de bani, deseori municipalitatea scoate la licitaţie lucrări în baza unor studii de fezabilitate vechi şi de 5 ani, interval în care tarifele manoperei şi ale materialelor s-au majorat şi cu 50%.

Mai scump, dar legal

Strategia Primăriei este de a majora preţul doar în situaţia în care nu are niciun ofertant. "Modificăm oferta doar dacă nu vine nimeni în tariful stabilit", recunoaşte directorul economic al Primăriei, Eduard Florea (foto).

Aşa s-a ajuns în situaţia că unele firme depun din start oferte peste tariful anunţat, profitând de faptul că Legea achiziţiilor publice permite adjudecarea licitaţiei cu condiţia ca majorarea să se încadreze într-un prag maxim de 10% în cazul serviciilor şi de 15% în cel al lucrărilor.

Exemple în acest sens sunt lucrările de reabilitare a Bazinului Olimpic Ion Alexandrescu, adjudecate de constructorul acestuia, MBS Group Turda, pentru suma de 1,4 milioane lei, şi cele privind transformarea străzii Libertăţii în arteră pietonală, atribuite firmei Flodor Transcom pentru 10,2 milioane lei.

"Fiind vorba de câte un singur ofertant, am cerut Consiliului Local actualizarea tarifelor. Am preferat să atribuim lucrările, pentru că organizarea altor licitaţii ne-ar fi luat prea mult timp", spune Florea. Reluarea licitaţiei, cu recalcularea tarifelor cu tot, ar fi prelungit perioada până la semnarea contractului cu minimum 3 luni, iar oraşul ar fi intrat, din nou, cu lucrările în iarnă...

"Nu m-am încadrat în preţ"

Diferenţa dintre preţurile ofertate de Primărie şi cele practicate pe piaţă a apărut de când, în încercarea de a stimula firmele din construcţii, guvernarea PSD a emis OUG 114 din 2018 prin care a reuşit doar să le dea peste cap. Prin majorarea arbitrară la 3.000 lei a salariului minim brut, statul a încurajat scumpirea manoperei şi a materialelor de construcţii, stimulând în schimb inechitatea între muncitori şi restul angajaţilor.

"Toate documentaţiile lucrărilor sunt calculate la un preţ de 17,90 lei pe oră, cât câştigă un necalificat, ceea ce este absurd. Orice firmă mai are contabili, maiştri şi ingineri, pe care nu-i poţi plăti cu salariul minim", spune patronul grupului de firme Gavella, Gheorghe Vajai (foto). Majorarea salariilor nu a rezolvat însă problema crizei de personal în construcţii. "Degeaba ia un meseriaş 4 euro pe oră în ţară. Câtă vreme afară un culegător de sparanghel câştigă 13 euro pe oră, lumea să vrea să plece".

În plus, municipalitatea lucrează la tarife depăşite. "Studiile de fezabilitate au fost făcute, majoritatea înainte de apariţia OUG 114. De atunci materialele s-au scumpit cu 30%, bitumul cu 20%, iar costurile cu agregatele tot cu 20%", zice Vajai. Acesta este şi motivul pentru care constructorul nici nu s-a prezentat la ultimele licitaţii, inclusiv cea privind reabilitarea străzii Libertăţii. "Nu m-am încadrat în preţ", spune antreprenorul.

Pariul pe diaspora

Astăzi, constructorii speră că repatrierea diasporei va mai echilibra piaţa muncii. "Sunt constructori care au rămas fără job afară şi îşi caută lucru acasă. Nu vine lumea buluc, dar încep să apară doritori", spune directorul Construcţii Bihor, Ioan Băinţan.

Fenomenul este de dată recentă. "Dacă până acum 5 luni nu ştiai cu cine poţi face o lucrare, în ultima lună lucrurile s-au schimbat. Muncitorii nu mai au atâtea pretenţii", afirmă directorul Erbaşu Transilvania, Călin Roman (foto). El crede că criza economică provocată de pandemie va face licitaţiile Primăriei atractive din nou. "În câteva luni trendul se va inversa. Criza a pus frână investiţiilor private. Constructorii vor rămâne fără lucru şi se vor întoarce spre sectorul public".

De altfel, primele efecte se şi văd. Scăderea cererii a făcut ca motorina să se ieftinească şi e de aşteptat ca trendul să fie urmat şi de materialele de construcţii. Cererea Primăriei şi ofertele constructorilor s-ar putea întâlni, peste vară, din nou. Totul este să nu fie prea târziu...

BANII ÎNAPOI!
Lovitura de pedeapsă

Dincolo de intervenţia brutală într-un domeniu reglementat de piaţă, OUG 114 are şi alte efecte perverse, care îi fac pe constructori să fie reticenţi la contractele cu statul. La un an după ce a acceptat majorarea manoperei ca efect al normativului, Curtea de Conturi a reproşat săptămâna trecută municipalităţii orădene creşterea nu doar a cheltuielilor directe cu salariile muncitorilor, ci şi pe a celor indirecte, cu salariile specialiştilor.

Obligată să recupereze prejudiciul, municipalitatea s-a îndreptat împotriva constructorilor. "Primăria ne-a înştiinţat că va stabili o sumă pe care va trebui să o returnăm, ceea ce nu-mi pare corect, pentru că eu banii ăia i-am plătit mai departe", spune directorul Drumuri Bihor, Dorel Crăciun (foto).

Cheltuielile indirecte au cuprins amortismentul utilajelor, creditele la bancă, costurile cu echipamentele de protecţia muncii, salariile personalului indirect productiv ş.a. "Dacă Primăria va contesta decizia Curţii de Conturi în instanţă, aşa cum a promis, ne vom constitui parte în proces", spune Crăciun.