Trei luni de pandemie: cum a trecut România peste vârful de infectări şi care sunt pericolele următoare

La trei luni de la primul caz confirmat, ţara noastră continuă panta descendentă a evoluţiei epidemiologice care ne va permite să trecem la următoarele măsuri de relaxare de la 1 iunie

La trei luni de la confirmarea primului caz de infecţie cu noul coronavirus, România înregistrează 18.500 de cazuri şi 1.200 de decese. Ieri, numărul cazurilor înregistrate în ultimele 24 de ore a scăzut considerabil, astfel că ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat că nu se pune problema impunerii de noi restricţii împotriva răspândirii SARS-CoV-2. Ba mai mult, demnitarul a anunţat că dacă numărul cazurilor zilnice continuă să scadă, Executivul ia în calcul o nouă relaxare prin deschiderea teraselor de la 1 iunie şi a plajelor de la 15 iunie.

Concret, ultimele cifre raportate au indicat un număr mai scăzut de cazuri noi, sub 150. Aceste cifre au fost cu atât mai importante cu cât anterior, două zile consecutiv, au fost înregistrate peste 200 de cazuri noi zilnic, existând pericolul unui trend ascendent în contextul primei săptămâni de relaxare a restricţiilor.

„Creşterea uşoară înregistrată în zilele anterioare nu a fost una alarmantă. Era de aşteptat şi în contextul în care există variaţii de la o zi la alta în funcţie de raportări, de zilele în care se prelucrau mai multe teste, lucru care se întâmpla şi înainte. Pe de altă parte, era logic în condiţiile în care vorbim de relaxare şi de creşterea numărului cetăţenilor români care vin de peste hotare să avem astfel de variaţii. Vedem în ultima săptămână o continuare a trendului descendent, influenţat de mulţi factori, contextul european care este şi el descendent, de faptul că majoritatea populaţiei respectă regulile de distanţare socială, de faptul că ciclul viral este oricum către încheiere, de faptul că avem temperaturi mult mai mari. Din aceste motive nu cred că vom mai avea creşteri importante, ele pot fi cel mult unele punctuale, gen focare de la căminele de bătrâni etc. Dar nu cred că vom avea o schimbare a acestui trend, şi acel calendar cu măsurile de relaxare de la 1, 15 iunie va putea fi respectat. Până la urmă, toţi ne vom face concedii, dar cu prudenţă şi cu măsurile de protecţie ce trebuie respectate în continuare”, este de părere medicul Adrian Marinescu de la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală.

De altfel, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că dacă numărul cazurilor zilnice continuă să scadă, Executivul ia în calcul o nouă relaxare prin deschiderea teraselor de la 1 iunie şi a plajelor de la 15 iunie. „Suntem într-o perioadă de relaxare, în care sunt respectate poate mai puţin unele reguli de distanţare sau purtarea măştii în anumite incinte, în mijloacele de transport în comun sau la locul de muncă. În condiţiile în care vom avea un număr de cazuri în scădere, de la o zi la alta, ne gândim la o altă perioadă de relaxare, de exemplu, deschiderea teraselor de la 1 iunie. De la 15 iunie, ne gândim la deschiderea plajelor”, a declarat acesta.

Cu toate acestea, specialiştii avertizează că nu putem vorbi la timpul trecut despre această pandemie şi avertizează asupra riscurilor din actualul context, o scădere a vigilenţei populaţiei faţă de pericolul acestui virus, dar şi de politizarea răspunsului autorităţilor. „Două sute de cazuri două zile la rând, 140 astăzi (ieri - n.r.) nu reprezintă un fapt alarmant, dar ne spun că suntem încă departe de momentul la care să vorbim la timpul trecut despre această pandemie. Problema acum vine din faptul că discuţia despre riscurile şi realitatea acestui virus a devenit monotonală. Oamenii, în momentul în care nu li s-a livrat catastrofa promisă, şi-au reconsiderat opţiunea, astfel încât acum principalul pericol vine mai degrabă din partea celor care şi-au reformat gândirea astfel încât să desconsidere riscurile reale reprezentate de infecţia cu acest virus. Cel de-al doilea pericol vine din politizarea copioasă a acestui fenomen. Vedem că odată cu cedarea autorităţii DSP-urilor către autorităţile locale, calitatea raportărilor a scăzut dramatic. Vedem tot mai multe raportări greşite şi rectificări din partea INSP-ului de parcă suntem mai nevrednici decât eram acum două luni. Suntem astfel pentru că oamenii şi-au schimbat stăpânul. Au revenit jupânii din judeţe, şi vedem deja cum se ceartă pe aceste raportări. E clar că există o luptă între cei care vor să se declare învingători în această luptă, şi vorbim de aceiaşi oameni care acum două luni spuneau tare: «Să lăsăm specialiştii să vorbească», iar acum au devenit negustori de îndoială”, este de părere psihiatrul Gabriel Diaconu. 

Motivarea deschiderii teraselor şi relaxarea suplimentară a măsurilor este dată de curba de golire a capacităţii din spitale şi de un calcul, poate pe undeva cinic, că vrei ca populaţia să se imunizeze, ţinând cont că la restaurante şi terase merg în special oameni tineri, unde rata de complicaţii e foarte mică.

Gabriel Diaconu, psihiatru

Cum a evoluat pandemia COVID-19 în România

Numărul total al persoanelor confirmate în România cu noul coronavirus a ajuns, marţi, la 18.429 de cazuri, după ce în ultimele 24 de ore au fost confirmate 146 de noi îmbolnăviri, în scădere faţă de zilele anterioare, când am avut 213 cazuri. Ţara noastră a atins această graniţă de aproape 18.500 de îmbolnăviri în fix trei luni de la apariţia primului caz pe teritoriul ţării noastre. Astfel, dacă pe 26 februarie era semnalat primul caz, o lună mai târziu, pe 26 martie, erau înregistrate deja 1.029 de cazuri, pentru ca peste alte patru săptămâni să ajungem la 11.036 de cazuri. În toată această perioadă, din totalul de cazuri, 11.474 de persoane au fost declarate vindecate, ceea ce înseamnă un procent de 64,4%, sau aproape două treimi. Potrivit datelor oficiale, până la data de 24 mai, vârsta medie a celor infectaţi este de 48 de ani, majoritatea acestora, 55%, fiind femei. De asemenea, 15% dintre cei infectaţi, sau peste 2.700 de persoane, reprezintă personal medical.

În aceste trei luni, din păcate, 1.210 persoane confirmate cu acest virus şi-au pierdut viaţa, ceea ce înseamnă că ţara noastră a înregistrat o morbiditate de 6,5%. Potrivit datelor INSP, vârsta medie a celor care au pierdut lupta cu acest virus este de 68 de ani, peste 75% dintre cei care au decedat având peste 60 de ani. Aproape 60% dintre victime sunt bărbaţi. În ceea ce priveşte comorbidităţile de care sufereau aceştia, cel mai frecvent întâlnite sunt afecţiunile cardiovasculare, 62,1%, urmate de diabet, 30%, afecţiuni neurologice, 20,6%, afecţiuni renale (19,6%), pulmonare (16,9%) şi obezitate în 15% din cazuri.

Astăzi, ţara noastră înregistrează circa 5.345 de cazuri active, în scădere cu 2.371 de cazuri faţă de vârful cazurilor active de 7.716 atins în data de 29 aprilie. Cele mai multe cazuri noi înregistrate zilnic au fost în data de 11 aprilie, când au fost anunţate 523 de noi îmbolnăviri.

România a evitat 400.000 de victime

Potrivit specialiştilor, prin restricţiile impuse din timp, autorităţile au reuşit să evite scenarii mult mai pesimiste, aşa cum au fost cele cu care s-au confruntat ţări precum Spania sau Italia sau cu care se confruntă Brazilia, ceea ce pentru ţara noastră ar fi echivalat, în cel mai negru scenariu, cu circa 400.000 de morţi. „România are la acest moment circa 6 milioane de bolnavi cronici, dintre aceştia vreo 4 milioane sunt vârstnici care au drept patologie principală boli cardiovasculare, diabet, probleme cronice neurologice, dintre care mulţi sunt trecuţi de 65 de ani, adică exact cei mai expuşi riscului în cazul unei îmbolnăviri. Cifra de mortalitate pe care noi am avut-o la finalul lunii februarie era că, la oamenii trecuţi de 65 de ani, mortalitatea creşte de la 2%, cât este în segmentul 50-60 de ani, către 7% şi către 15-20% pe măsură ce urcăm. Cu o medie de fatalitate de 10% la o populaţie de 4 milioane de români, însemna un potenţial de fatalitate de 400.000 de persoane, în absenţa oricăror restricţii. Acesta era cel mai rău scenariu pentru România, pe baza primelor studii epidemiologice din China şi primele statistici intermediare ce veneau deja din Italia. Asta în contextul în care ştiam că ţara noastră dispune de circa 1.300 de paturi de terapie intensivă cu ventilatoare, ceea ce ar fi însemnat un colaps la nivelul sistemului sanitar undeva înainte de Paşte”, a explicat psihiatrul Gabriel Diaconu.

În ceea ce priveşte lecţiile sau aspectele unde răspunsul autorităţilor române nu a fost la înălţime în evoluţia pandemiei în aceste trei luni, specialiştii au identificat numărul mare de români care s-a întors în ţară, lucru neprevăzut, dar şi lipsa echipamentelor de protecţie. „Nu am luat în considerare un val atât de masiv de retromigraţie, şi nu am luat pentru că am considerat că dacă o ţară va intra în lockdown, atunci ea se va ocupa de diasporenii ei. Franţa, Germania şi Marea Britanie s-au ocupat, românii de acolo au fost securizaţi, cei cu contracte de muncă, cei cu rezidenţă etc. Tsunamiul de români care s-a întors din Spania şi Italia era imposibil de modelat”, este de părere Gabriel Diaconu. 

„Acum, după aceste prime luni, trebuie să spunem că am ieşit mai bine decât ne-am fi aşteptat, mai ales dacă ne gândim la sistemul medical de la noi comparativ cu ţările dezvoltate din Europa. Cred că am reuşit să facem lucrurile să fie invers. Sigur, uitându-ne retrospectiv, putem spune că multe lucruri se putea face mai bine, poate la nivelul echipamentelor, să existe o acţiune mai rapidă, poate că echipamentele de protecţie pentru personalul medical ar fi trebuit să existe de la început, dar şi cele pentru populaţie. Nici în momentul de faţă măştile de protecţie nu se găsesc la un preţ rezonabil”, a declarat şi medicul Adrian Marinescu.

5.287 de persoane se află în acest moment în carantină instituţionalizată pe teritoriul României. Alte 75.782 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală

Un al doilea val mai uşor

Al doilea val al epidemiei de COVID-19 ar putea fi mai uşor, spune medicul Marinescu. Cu o condiţie însă: respectarea măsurilor de igienă şi distanţare fizică.

Medicul precizează că existenţa şi intensitatea unui val doi al epidemiei în toamnă depinde şi de măsurile pe care le luăm şi de felul în care respectăm acum regulile: „Măsurile pe care le luăm acum ar putea să ducă la o intensitate extrem de redusă pentru al doilea val.”

În acelaşi timp, medicul Adrian Marinescu spune că transmiterea coronavirusului prin suprafeţe este redusă. „Ultimele date pe care le avem spun că, în general, transmiterea prin intermediul suprafeţelor e redusă. Riscul de transmitere e foarte mic, ar trebui să se întâmple următoarea situaţie: să fie cineva care a tuşit sau a strănutat pe o anumită suprafaţă, noi venim imediat după, atingem suprafaţa, ducem mâna la gură şi la nas. Dacă însă respectăm regulile de igienă şi mâinile sunt întotdeauna curate, practic riscul de a transmite prin atingerea unei suprafeţe este extrem de mic.” Acesta este de părere că nu trebuie să exagerăm cu dezinfectarea, pentru ambalaje, haine. „Dacă păstrăm nişte reguli de igienă normale, nu există acest risc”, precizează Adrian Marinescu.

Imunitatea la noul coronavirus poate dura doar şase luni

Imunitatea la reinfecţia cu noul coronavirus poate dura doar şase luni. Aşa arată un studiu al Universităţii din Amsterdam făcut pe 10 bărbaţi, cu vârste cuprinse între 27 şi 40 de ani. Cercetarea a avut ca scop determinarea nivelului de anticorpi în urma infecţiei pentru oricare dintre cele patru coronavirusuri sezoniere umane. 

Oamenii de ştiinţă au descoperit că a existat o „durată alarmant de scurtă a imunităţii de protecţie la coronavirusuri”, remarcând „reinfecţii frecvente la 12 luni post-infecţie şi reducere substanţială a nivelului de anticorpi imediat după 6 luni post-infecţie”. Ei au subliniat că cele patru tulpini ale coronavirusurilor umane sunt „diferite din punct de vedere biologic” şi „au puţin în comun, în afară de a provoca răceala comună”. „Cu toate acestea, toate par să inducă o imunitate de scurtă durată cu pierderea rapidă a anticorpilor. Acest lucru poate fi un numitor general pentru coronavirusurile umane”, spun experţii.

„Întrucât imunitatea de protecţie se poate pierde după 6 luni de la infecţie, pare să fie foarte puţin probabilă atingerea imunităţii funcţionale a efectivelor prin infecţii naturale”, au avertizat cercetătorii, care spun că ideea de a elibera aşa-numitele „paşapoarte de imunitate” persoanelor care au contractat noul coronavirus şi s-au recuperat nu ar fi rea deoarece le-ar permite acestora să călătorească şi să relaxeze unele măsuri de distanţare socială.

În Italia, un studiu la scară largă asupra seroprevalenţei - nivelul unui agent patogen în populaţie - COVID-19 a fost lansat luni.

Ministerul Sănătăţii şi Crucea Roşie vor testa 150.000 de persoane din 2.000 de municipalităţi. În România, testarea în masă va începe luna viitoare, când vor fi verificate peste 30.000 de persoane. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), 10 vaccinuri pentru COVID-19 sunt în prezent în evaluare clinică şi încă 114 sunt în evaluare pre-clinică. Universitatea din Oxford a anunţat săptămâna trecută că se mută în faza II a vaccinului său şi că acesta va fi testat pe 10.000 de adulţi şi copii.

Ministerul Sănătăţii subliniază obligativitatea triajului epidemiologic

Ministerul Sănătăţii a transmis ieri că măsura triajului epidemiologic se aplică obligatoriu în cadrul instituţiilor sau autorităţilor publice, operatorilor economici şi profesioniştilor. „Facem precizarea că, pe perioada stării de alertă, la intrarea într-un spaţiu închis, fie din cadrul unei instituţii publice, complex comercial, unitate de prestare a serviciilor etc., se va măsura temperatura corporală atât personalului propriu, cât şi celorlaltor categorii de persoane: vizitatori, clienţi, consumatori”, se arată în comunicatul ministerului. De asemenea, autorităţile subliniază că, „în cazul în care un client are temperatura peste 37,3 grade Celsius, refuză dezinfectarea mâinilor sau purtarea măştii de protecţie, i se poate interzice intrarea în spaţiul închis”.

Potrivit sursei citate, în cazul în care temperatura unei persoane depăşeşte 37,3 grade Celsius, se poate repeta procedura după o perioadă de 2-5 minute de repaus.