Nu-ţi găseşti cheile, portofelul, brăţara? Cum recuperăm mai uşor obiectele rătăcite

Vrei să pleci dar nu-ţi găseşti cheile sau portmoneul? Se întâmplă adesea să rătăcim obiecte iar bunicii au şi o explicaţie: şi-a pus diavolul coada pe ele şi trebuie să dezlegi vraja. Psihologii au, însă, un pont ca să le dai de urmă, testat chiar în cadrul unui studiu ştiinţific.

Credinţa din popor spune că dacă întorci o cană cu gura în jos, vei găsi rapid obiectul pierdut sau rătăcit prin casă. Bătrânii au şi o formulă magică pe care trebuie să o rosteşti: „Scoate, drace, ce-ai furat/Că te-oi bate spânzurat/Cu fiarele plugului/Pe părţile dosului!”  

Nu merge? Atunci poate ar trebui să încercăm să ne gândim la forma, culoarea şi dimensiunea obiectului pe care îl căutăm spun cercetătorii de la Departamentul de Psihologie al Universităţii Johns Hopkins din Baltimore, care au publicat recent rezultatele în Journal of Experimental Psychology: Genera, o secţiune independentă a a Revistei de Psihologie Experimentală şi acoperă cercetarea în psihologia experimentală.

Participanţilor li s-a cerut să caute obiecte într-o încăpere iar 20 la sută dintre ei le-au găsit mai repede pentru că s-au orientat după caracteristicile lucrurilor, cum ar fi duritatea sau moliciunea.

„Ceea ce face ca această constatare să fie deosebit de atrăgătoare din punct de vedere ştiinţific, este faptul că simpla cunoaştere a proprietăţilor fizice ale obiectelor este suficientă pentru a ne ajuta să ne orientăm atenţia asupra lor”, a explicat profesorul Jason Fischer, unul dintre autorii studiului, specializat neuroştiinţa cognitivă, care se ocupă cu studiul proceselor şi aspectelor biologice care stau la baza cunoaşterii. "Este surprinzător, deoarece aproape toate cercetările anterioare din acest domeniu s-au concentrat pe o serie de proprietăţi vizuale care pot facilita căutarea, dar descoperim că ceea ce ştii despre obiecte poate fi la fel de important ca ceea ce vezi de fapt", mai spune el. 

De exemplu, oamenii ştiu din experienţă că ouăle sunt uşoare şi fragile, iar conservele sunt grele şi rezistente. Când îşi pun acele lucruri în pungă în supermarket, ouăle fragile le-ar pune deasupra. Dar dacă nu pot vedea aceste obiecte, aceste trăsături i-ar ajuta să găsească ceva?

Pentru a obţine răspunsul, cercetătorii au desfăşurat o serie de experimente de căutare vizuală în care oamenii au fost rugaţi să localizeze obiecte de zi cu zi într-o încăpere aglomerată, ţintele fiind prezentate uneori doar prin desene. Rezultatul? Participanţii au folosit implicit distincţia de duritate pentru a localiza o ţintă mai repede, chiar dacă niciunul nu a raportat că a făcut acest lucru conştient. 

"Apelezi automat la ceea ce ştii despre duritate pentru a evita să fii distras de celelalte lucruri. Dacă sunteţi în căutarea unui pulover într-o cameră întunecată, vă veţi concentra pe lucrurile moi. Pentru mine, ceea ce spune acest lucru este că în mintea noastră evaluăm întotdeauna conţinutul material al unui obiect, pentru a decide ce să facem în continuare", a mai spus Fischer.