#DobrogeaDigitală – „Cronică dobrogeană”, de Simion Tavitian

Recordurile de construcție ale Canalului Dunăre-Marea Neagră, al treilea canal navigabil din lume

Despre cea mai măreață realizare a comunismului, finalizată la 26 mai 1984, Canalul Dunăre-Marea Neagră - intitulată atât de plastic „Magistrala Albastră” - se afirmă că a fost cel mai sângeros vis al regimului roşu.
Se spune că mâna care a trasat ferm Canalul Dunăre-Marea Neagră pe harta României a fost Iosif Visarionovici Stalin. Într-o întâlnire la Moscova, Stalin i-a indicat lui Gheorghe Gheorghiu-Dej cea mai bună soluţie pentru reconstrucţia ţării: realizarea unui canal care să taie Dobrogea de la vest la est, între Dunăre şi Marea Neagră, pe care Nicolae Ceaușescu avea să o inaugureze în urmă cu 36 de ani.
În termeni de „recorduri”, Sînziana Ionescu scria în „Adevărul”: „Canalul Dunăre-Marea Neagră rămâne cea mai impresionantă construcţie realizată până acum în România. Este al treilea canal navigabil din lume, după Suez (184 km) şi Panama (81 km). Este compus din ruta principală Cernavodă-Agigea (64 kilometri), având o ramificaţie nordică Poarta Albă-Midia Năvodari (32 kilometri).
La construirea sa au fost înregistrate următoarele statistici-record: 300 de milioane de metri cubi de sol şi rocă excavaţi; 4 milioane de metri cubi de beton şi beton armat folosiţi; 24.345 tone de echipament şi lucrări metalice; 33.500 de proiecte; 30 de institute de cercetare şi proiectare; peste 32.000 de specialişti; 24 miliarde lei vechi - cost total; 768 de excavatoare, 5.170 autobasculante, 645 buldozere, 316 autoîncărcătoare etc”.
 
Iată cum descrie Nicolae Vîlsan în cartea „Cronică dobrogeană”, autor Simion Tavitian, viitorul pe care acest canal ar fi trebuit să-l traseze în economia localităților constănțene.
 

„Construcţia canalului fluvial de navigaţie va determina accelerarea, procesului de dezvoltare a fiecărei localități, diferenţiat, în funcţie de condiţiile naturale, potenţialul economic şi demografic, gradul echipării tehnice.
Se va contura mai clar profilul social economic al acestor localități. Medgidia va deveni un oraş centru industrial, un important nod de transport de cale ferată, pe apă şi rutier; odată cu acestea şi viaţa spirituală se dezvoltă.
Funcția industrială a orasului Cernavodă va conduce la amplificarea activităţilor portuare, determinate şi de construcția noului port la Dunăre. Prin intensificarea activităţii economice şi comunele din zona canalului navigabil vor cunoaşte mutaţii de ordin calitativ, dar mai pregnant vor apărea pentru viitorul oraş Basarabi, care de pe acum îşi dezvoltă activitatea industrială și în curând şi pe cea portuară.
Actuala arteră de navigaţie are lungimea de 64 km şi lăţimea de 70- 90 metri liniari Ia partea inferioară, în funcţie de formele de relief prin care traversează, deschiderea la partea superioară ajunge până la cinci sute
de metri, adâncimea apei în canalul de navigaţie fiind de şapte metri şi jumătate.
Pentru realizarea acestei lucrări a fost necesară dislocarea unui volum de pământ, argilă şi calcare, însumând aproape 300 milioane metri cubi.
Pentru lucrările de protecţie s-au folosit 7,2 milioane de metri cubi de piatră brută şi alte materiale de construcţii, iar la zidurile de sprijin, poduri, porturi, ecluze s-au turnat peste 4,5 milioane metri cubi de betoane.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Schema hidrotehnică a canalului navigabil este prevăzută cu două ecluze cu câte două camere fiecare. Concepţia constructivă, echiparea cu instalaţii de dirijare a navigaţiei face posibil ca activitatea de exploatare să
asigure deplină siguranţă traficului.
Cele două ecluze de Ia Cernavodă şi Agigea vor deschide drum convoaielor de vase în sensul dorit - către Dunăre sau către Marea Neagră. Canalul navigabil are o capacitate de transport de circa 100 de milioane de tone de mărfuri pe an. Aceasta va contribui la creşterea volumului de transport fluvial. În acelaşi timp, canalul va permite un intens trafic de pasageri, scop în care pe malurile sale vor fi construite două porturi noi, concomitent cu construcţia şi dezvoltarea porturilor Cernavodă şi Constanţa-Sud.
În aceste condiţii, se creează posibilitatea ca cel puţin 50 la sută din traficul de mărfuri ce se derulează din Constanţa peste Dunăre şi în flux invers să poată fi preluat în condiţii de eficienţă cu mijloacele de transport specifice pentru noua arteră de circulaţie.
Legătura dintre cele două maluri ale canalului, atât de necesară derulării normale a vietii economice și sociale pentru, cei ce trăiesc şi muncesc în zonele limitrofe, se realizează prin construcţia a trei poduri de cale ferată şi patru poduri de şosea (rutiere). La construcţia podurilor, a ecluzelor şi a altor lucrări, industria românească a pus la dispoziţie aproape 100 de mii de tone de tabliere, echipamente hidromecanice şi alte construcţii metalice”.

 
#citește mai departe în „Cronică dobrogeană”
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

26 mai în istoria județului Constanța. A fost inaugurat Canalul Dunăre-Marea Neagră