Tensiuni la granita dintre Grecia si Turcia: A fost ocupat pamant grecesc?

Informatia ca soldati ai armatei turce ar fi ocupat o mica suprafata in zona raului Evros a fost dezmintita de Grecia. Totusi, Atena protesteaza. Marul discordiei este un nou gard la granita.

Raul Evros formeaza granita naturala intre Grecia si Turcia. In 2012, autoritatile elene au ridicat un gard din sarma ghimpata cu o lungime de zece kilometri si trei metri inaltime pentru a preveni "migratia neregulata" din Turcia.

In februarie 2020, presedintele turc Recep Tayyip Erdogan a deschis granita pentru refugiati in directia Greciei, acestia fiind impinsi cu forta inapoi de politia greaca. Guvernul din Atena a declarat atunci ca doreste sa extinda gardul de frontiera cu Turcia. Mai intai, o bariera de 26 de kilometri va fi construita in orasul de granita Ferres.

Partea turca a fost informata in acest sens la jumatatea lunii aprilie, precizandu-se ca lucrarile de constructie vor avea loc doar pe teritoriu grecesc.

Pe 11 mai, Ministerul Afacerilor Externe de la Ankara a protestat impotriva proiectului, avertizand ca expertii turci si greci ar trebui sa se reuneasca pentru consultari pentru asigurarea inviolabilitatii frontierei.

Un motiv de controverse in ambele tari este si faptul ca delimitarea frontierei se poate modifica fara interventie umana. Konstantinos Filis, director de cercetare la Institutul de Relatii Internationale din Atena, explica:

"In timp, albia raului se schimba. Este un lucru normal in aceasta regiune. Fie si numai din acest motiv pot aparea modificari usoare ale granitei", a spus politologul pentru DW.

Potrivit lui Filis, din motive meteorologice in ultimele luni s-a format o mlastina pe raul Evros, care ulterior s-a uscat. Este vorba despre o suprafata mai mica de un hectar.

Politologul crede ca este dificil de stabilit in ce parte a granitei se afla aceasta zona, subliniind ca nu poate spune daca fortele de securitate turcesti au pasit pe pamant grecesc.

La Atena, opozitia de stanga condusa de fostul premier Alexis Tsipras solicita o luare de pozitie a guvernului "cu privire la actiunile arbitrare si agresive ale Turciei". Statul Major Grec (GEETHA) neaga informatiile despre comiterea unei ilegalitati de catre soldatii turci.

Chiar si ziarul de dreapta Dimokratia, care rareori ezita sa atace verbal Turcia, ridica un semn de intrebare: "A fost ocupat pamant grecesc?"

O disputa cu incarcatura simbolica

"Nu exista putere straina pe pamant grecesc", a transmis Ministerul Afacerilor Externe de la Atena la sfarsitul saptamanii.

Duminica, ministrul de externe Nikos Dendias a explicat intr-un interviu acordat postului de televiziune Skai ca astfel de informatii sunt "absurde". In opinia sa, Turcia "militarizeaza disputele", dar Grecia ar face bine sa nu cada in aceasta capcana.

Saptamanalul atenian To Vima relateaza ca expertii si ofiterii militari turci au facut deja masuratori pe raul Evros in regiunea Ferres, probabil nu numai pe pamant turcesc. Insa Ankara nu pare sa fie interesata de escaladarea situatiei.

Intr-un interviu acordat publicatiei mentionate, ambasadorul Turciei la Atena, Burak Ozugergin, a afirmat ca impartaseste pozitia colegilor sai greci, potrivit careia "aceasta este o situatie pur tehnica si nu un conflict de frontiera".

Gard grecesc la granita

Orice s-a intamplat pe raul Evros, frictiunile atesta o crestere a tensiunii intre Grecia si Turcia (ambele state sunt membre NATO, n.red.). In context, pare uitata asa-numita "diplomatie a cutremurelor", aparuta in urma cutremurelor succesive care au lovit ambele tari in vara anului 1999, in urma carora s-a ajuns la un val de empatie si sprijin din partea grecilor si turcilor.

Dupa cutremurul care a zguduit Izmirul, echipele grecesti de interventie s-au grabit sa se deplaseze la locul devastarii. La scurt timp, capitala greaca Atena a fost la randul ei lovita de un cutremur puternic, iar turcii nu au pregetat sa isi ajute vecinii.

Disponibilitatea reciproca de a ajuta a asigurat o perioada relativ lipsita de stres intre cele doua tari, ce poate parea aproape fireasca pentru generatiile tinere.

Insa cel tarziu dupa tentativa esuata de puci impotriva lui Erdogan din vara anului 2016, nori negri s-au ridicat din nou peste Marea Egee. In acea perioada, mai multi ofiteri turci au fugit in Grecia, unde au solicitat azil. Pana in prezent, sistemul judiciar grec a refuzat extradarea lor in Turcia, gest in care presedintele Erdogan vede un afront.

Politica de migratie readuce la suprafata tensiunile

Nu in ultimul rand, un "moment de cotitura important", explica politologul Filis, este izbucnirea, in februarie, a violentelor la punctul de trecere a frontierei de la Kastanies / Pazarkule, cand Erdogan a dorit sa vada mii de refugiati trecand granita catre UE. Calculul lui nu a functionat.

"Pentru Erdogan, aceasta a fost o pierdere de prestigiu, pe care acum incearca sa o compenseze cu un comportament agresiv, de pilda prin trimiterea de soldati turci pe raul Evros", crede analistul.

Ar fi putut politia greaca sa reactioneze diferit in acel moment? Filis considera ca autoritatile nu au avut de ales cand au decis impingerea inapoi a migrantilor.

"Ce credeti ca s-ar intampla daca peste 20.000 de nou veniti ar ajunge peste noapte pe taram grecesc? Grecia si intreaga UE s-ar afla sub o presiune imensa", este de parere politologul.