https://media.hotnews.ro/media_server1/image-2020-05-25-24015461-41-chestuielile-pensiile.jpg
Chestuielile cu pensiileFoto: MFP

Raport al Ministerului Finanțelor: Creșterea prognozată a pensiilor afectează sustenabilitatea finanțelor publice

by

​În ultima perioadă, atât premierul cât și ministrul Finanțelor au tot dat de înțeles că e posibil să fie o majorare mai mică a punctului de pensie de la 1 septembrie, astfel că ar sări din discuție creșterea de 40%. Programul de convergență al Ministerului Finanțelor continuă în această idee spunând că majorarea ar pune presiune pe nivelul datoriei pe termen mediu și lung și afectează sustenabilitatea finanțelor publice.

Programul de convergenta 2020

„Proiecția actualizată a creșterii cheltuielilor strict legate de îmbătrânirea populației (cheltuieli cu pensii, educație, sănătate și ingrijire pe termen lung), indică, pentru România, o creștere de 6 pp din PIB pentru perioada 2016-2070 (față de 2,1 pp variație prognozată în cadrul exercițiului anterior). Media europeană fiind de 1,8 pp în ambele runde”, se arată în document.

Potrivit acestuia, evoluția cheltuielilor cu pensiile publice totale luând în, calcul legislația în vigoare, vor crește considerabil, cu un vârf de 14,4% din PIB în 2053. Cheltuielile cu pensiile vor atinge, la sfârșitul orizontului de proiecție, 12,5% din PIB, comparativ cu 8,7% din PIB estimat
conform prevederilor legislative anterioare.

“Acest lucru pune presiune pe nivelul datoriei pe termen mediu și lung și afectează sustenabilitate finanțelor publice”, menționează sursa citată.

• Creșterea cheltuielilor cu pensiile este determinată atât de indexările ad-hoc ale punctului de pensie, de formula de indexare mai generoasă pe termen lung dar și de recalcularea pensiilor prin noua formulă de calcul prevăzută în anul 2021.

În raportul de monitorizare a sustenabilității datoriei publice, publicat la începutul anului 2020, Comisia Europeană atrage atenția asupra riscului pe care îl generează legislația în vigoare asupra indicatorilor de sustenabilitate pe termen mediu si lung.

Conform sursei citate, schimbările demografice vor modifica structura populației României. Amploarea și viteza îmbătrânirii populației depind de tendințele viitoare în ceea ce privește speranța de viață, fertilitatea și migrația.

Procesul de îmbătrânire rapidă va modifica raportul dintre populația la vârsta de pensionare și populația activă, ceea ce va aduce schimbări majore în structura pe vârste și implicații negative pe piața forței de muncă. Raportul dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani și cele în vârstă de muncă (15-64 de ani) crește semnificativ, ceea ce înseamnă că în perspectiva următorilor ani sistemul public de pensii va avea resurse mult diminuate în raport cu cheltuielile.

Rezultatele previziunii demografice oferite de Eurostat pentru România, indică o scădere semnificativă a populației, cu 4,7 milioane persoane mai puțin în 2070 comparativ cu anul 2018.

Citește și:
Orban, întrebat dacă de la 1 septembrie pensiile vor fi majorate cu 40%: Vor crește, dar cu atât cât va permite economia