Prin legea securității pentru Hong Kong, Xi Jinping urmărește să distragă atenția de la propriile eșecuri în gestionarea pandemiei de coronavirus

Sărmanul Li Keqiang, premierul multă vreme neglijat al Chinei.

Încă de când președintele Xi Jinping și dl Li au ocupat primele două poziții în ierarhia Partidului Comunist al Chinei, în urmă cu șapte ani, cel de-al doilea a trăit în umbra primului.

Vineri, 22 mai, ar fi trebuit să fie ziua în care dl Li s-ar fi putut afla și el un pic în lumina reflectoarelor. În definitiv, lui îi revine în continuare să prezinte raportul anual de activitate al guvernului chinez în fața Congresului Național Popular (NPC), sesiunea parlamentară anuală care îndeplinește doar formalități.

Raportul de activitate este mereu de interes pentru piețele globale, deoarece dezvăluie, de obicei, creșterea economică a Chinei și țintele ei de deficit fiscal, precum și alte informații importante despre a doua economie ca mărime a lumii.

Iar raportul de activitate de anul acesta este de departe cel mai important prezentat vreodată de dl Li. Cum China a fost prima țară care a pus șaua pe pandemia de coronavirus, recuperarea economiei sale rănite e cu atât mai crucială acum pentru perspectivele economice globale.

Dar, la fel ca Lucy cu Charlie Brown [personaje din desene animate – n.trad.], dl Xi i-a luat dlui Li mingea înainte ca el să apuce s-o lovească.

Joi seară s-a anunțat că NPC va impune Hong Kong-ului o lege de securitate națională, renunțând la ideea de a aștepta ca metropola semi-autonomă să-și adopte propria lege în această privință.

Consecințele acestei decizii extraordinare au trimis unde de șoc atât pe străzile Hong Kong-ului, cât și pe culoarele puterii de la Washington. Ea va domina restul sesiunii de o săptămână a NPC. Raportul de activitate al dlui Li va fi acum, în cel mai bun caz, doar un detaliu suplimentar.

Impunerea legii de securitate națională în Hong Kong este un lucru rău pentru principalul centru financiar al Asiei și chiar mai rău pentru relațiile sino-americane. La numai câteva ore după anunț, președintele Donald Trump a promis un răspuns dur dacă NPC își va pune în practică planul.

Simon Cartledge, autorul cărții „A System Apart” despre sistemul politic al teritoriului, a declarat că inițiativa este ultima dintr-o lungă serie de regrese pentru statul de drept și evoluția democratică ale metropolei, cum a fost și descalificarea pe considerente ideologice a unor legislatori ai Hong Kong-ului.

„Cadrul de lucru constituțional al Hong Kong-ului e în colaps”, a declarat dl Cartledge. „Guvernarea lui deja sumbră nu poate decât să se deterioreze și mai mult.”

Însă dl Xi ar avea de beneficiat. Scandalul ce va rezulta va distrage atenția de la întrebări incomode privind gestionarea de către el a fazelor timpurii ale pandemiei. Manevra va încuraja totodată publicul chinez naționalist, care nu prea are simpatie pentru protestatarii pro-democrație din prima linie a Hong Kong-ului – și chiar și mai puțină pentru președintele american, perceput de ei drept un tiran hotărât să-i refuze Chinei ascensiunea la locul ce i se cuvine pe scena globală.

Yun Sun, directorul programului ”China” din cadrul grupului de reflecție Stimson Center din Washington, consideră că, dacă dl Xi nu a fost grav afectat de erorile administrației sale în primele etape ale pandemiei, ele i-au știrbit totuși imaginea.

”Eu nu cred că Xi este supus vreunei amenințări reale în ce privește poziția sa”, a declarat dl Sun. „Dar au apărut mai multe întrebări despre autoritatea și abordarea sa.”

Joi seară, dintr-o singură lovitură, dl Xi a întrebat practic populația Chinei: „Sunteți cu mine sau sunteți cu protestatarii din Hong Kong și cu dl Trump?”

El știa cum vor răspunde cei mai mulți la această întrebare simplă, dinainte de a o rosti.

Dar dacă China ar fi avut un parlament autentic, unii deputați poate că i-ar fi pus acum, în schimb, niște întrebări mai dificile dlui Xi. Nu ar fi arătat perspectivele economice ale Chinei mai bine dacă președintele nu ar fi riscat un nou ciclu de proteste în masă în Hong Kong și o și mai mare deteriorare a relațiilor cu SUA și ar fi permis în schimb la sesiunea parlamentară din acest an ca atenția să se concentreze puternic pe dl Li și pe planurile de recuperare economică ale consiliului de stat?

NPC nu e un parlament adevărat și prin urmare dl Xi nu trebuie să-și facă griji în această privință. Imaginea cea mai persistentă, deși neintenționată, din acest an va fi aceea a președintelui, așezat fără mască, înconjurat de mii de delegați cu gurile acoperite.

Sursa: The Financial Times / Articol de Tom Mitchell / Traducere: Andrei Suba (Rador)