Financial report "Lista neagră" a aeroporturilor întocmită de UE. În biserică ca la concert: la liturghie se intră cu bilet. Eforturi pentru a dezvolta paşapoarte de imunitate

Financial Times: Start-up-urile depun eforturi pentru a dezvolta paşapoarte de imunitate în cazul Covid-19 ● Naţiunile bogate se confruntă cu riscul creşterii considerabile a datoriilor din cauza pandemiei.● Il Giornale: În biserică ca la concert: la liturghie se intră cu bilet. ● I Efimerida: Turism - "Lista neagră" a aeroporturilor întocmită de UE - Cele 34 de ţări cu risc ridicat de transmitere a coronavirusului.● Știri pe scurt.

Financial Times: Start-up-urile depun eforturi pentru a dezvolta paşapoarte de imunitate în cazul Covid-19

Companii de tip start-up sunt în competiţie pentru a construi sisteme de identificare digitală în scopul certificării statutului de sănătate al persoanelor, pentru a facilita reintegrarea în viaţa normală, în contextul pandemiei, dar iniţiativele generează riscuri privind datele private, scrie FT, citat de Mediafax. Aşa-numitele paşapoarte de imunitate funcţionează prin asocierea identităţii unei persoane cu rezultatele la analizele pentru coronavirus. Persoanele considerate imune la virus pot demonstra statutul la autorităţi şi angajatori prin arătarea unui cod generat de obicei de o aplicaţie online. Aceasta este conectată la anumite tipuri de identificare biometrică precum fotografie sau amprentă, informează cotidianul Financial Times

Ministrul britanic al Sănătăţii, Matt Hancock, a declarat că Guvernul de la Londra analizează "sisteme de certificare" pentru persoanele care au dobândit anticorpi, deşi a precizat că încă nu poate spune clar că aceste persoane sunt automat imune la reinfectarea cu noul coronavirus.

Chiar dacă Guvernul britanic nu a oferit detalii despre companiile cu care intenţionează să colaboreze, un număr de firme inovatoare din Europa se grăbesc să îşi reechipeze tehnologiile de identificare pentru a utiliza permise de sănătate.

Printre firmele care conduc în acest efort se numără Onfido, o entitate start-up specializată în sisteme de identificare digitală înfiinţată în 2012 de trei absolvenţi ai Universităţii Oxford. Compania a anunţat luna trecută că a colectat 100 de milioane de dolari prin vânzarea de acţiuni.

Husayn Kassai, cofondator şi director al Onfido, a explicat că firma analizează posibilitatea de a adapta actualele sisteme antifraudă pentru crearea unui sistem de emitere a paşapoartelor de imunitate. Tehnologia companiei utilizează software de inteligenţă artificială pentru a verifica o fotografie de identitate, comparând-o cu datele biometrice.

"Protejarea sferei private şi protejarea persoanelor trebuie să fie prioritatea acestei iniţiative. Nu trebuie să ştie nimeni adresa unei persoane, culoarea ochilor ori alte lucruri", a explicat Husayn Kassai.

Alte companii evită sintagma paşaport de imunitate, folosind termenul de "permis digital de sănătate", în contextul în care experţii medicali au dubii privind durata imunităţii post-coronavirus. Printre acestea se numără compania britanică Yoti, care din 2018 este furnizor oficial de sisteme digitale de identificare în zona administrativă Jersey. Robin Tombs, directorul companiei, afirmă că prioritatea o reprezintă sistemele antifraudă. "Documentele tipărite pot fi falsificate, ecranele telefoanelor pot fi falsificate", a explicat el. Sistemele Yoti contracarează riscurile prin emiterea de coduri unice rapide (QR) şi holograme digitale, împiedicând tentativele de copiere frauduloasă a fotografiilor altor persoane.

Firma VST Enterprises, cu sediul în oraşul britanic Manchester, a dezvoltat sistemul "Paşaport de sănătate V" ("V-Health Passport"), care permite scanarea codului de identificare de la o distanţă mai mare decât alte sisteme, permiţând menţinerea distanţei sociale, conform directorului pentru relaţii publice al firmei, Gerard Franklin. Compania discută deja cu Guvernul de la Londra pentru o eventuală colaborare.

Organizaţiile pentru apărarea drepturilor civice sunt sceptice în legătură cu aceste sisteme, paşapoartele de imunitate fiind criticate din cauza potenţialelor riscuri la adresa sferei private. "Imediat ce am instaura această infrastructură de supraveghere, ar fi create acţiuni incredibile de intruziune", afirmă Ella Jakubowska, director pentru politici şi campanii la grupul de lobby EDRi. "Avem dubii serioase referitoare la persoanele care vor avea acces la aceste date, cum ar mai putea fi folosite şi ce ameninţări generează asupra drepturilor noastre fundamentale", argumentează ea.

Dr. Tom Fisher, cercetător senior la grupul de lobby Privacy International, avertizează că, într-un asemenea sistem, persoanele care nu ar avea atestatele corespunzătoare riscă să aibă probleme financiare, subliniind că există şi riscul ca cei sănătoşi să fie stimulaţi să se infecteze pentru a primi după eventuala vindecare paşaport de imunitate.

Alte texte din FT:

Naţiunile bogate se confruntă cu riscul creşterii considerabile a datoriilor din cauza pandemiei

Ţările bogate vor acumula datorii publice suplimentare de cel puţin 17.000 de miliarde de dolari în contextul eforturilor de atenuare a efectelor economice ale pandemiei, conform estimărilor Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), informează cotidianul Financial Times, potrivit Mediafax. În contextul în care scăderea puternică a veniturilor fiscale va limita măsurile de stimulare economică post-pandemie, naţiunile bogate urmează să majoreze datoriile cu 17.000 de miliarde de dolari, atingând un nivel de îndatorare de 137% în raport cu valoarea PIB-ului, avertizează Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD).

"În cadrul clubului OECD de naţiuni bogate, nivelul mediu al responsabilităţilor financiare urmează să crească de la 109% din valoarea Produsului Intern Brut (PIB) până la peste 137% anul acesta, astfel că multe ţări vor ajunge să aibă poveri ale datoriei publice similare cu actualul nivel al Italiei", notează cotidianul Financial Times.

Datoriile suplimentare vor avea cuantumul de cel puţin 13.000 de dolari pentru fiecare cetăţean dintre cei 1,3 miliarde de locuitori ai statelor membre OECD. Gradul de îndatorare ar putea creşte şi mai mult dacă relansarea economică în urma pandemiei va fi mai lentă decât speră mulţi economişti.

Randall Kroszner, de la Facultatea de Afaceri a Universităţii Chicago Booth şi fost guvernator al Rezervei Federale din SUA, apreciază că situaţia generează dubii asupra sustenabilităţii pe termen lung a nivelurilor ridicate de datorie publică şi privată. "Trebuie să înfruntăm realitatea dură că vom avea o redresare economică într-un grafic în formă de V", subliniază analistul.

OECD a comunicat că datoria publică a statelor membre a crescut cu 28% din PIB în cursul crizei financiare din 2008-2009, totalizând 17.000 de miliarde de dolari. "Pentru anul 2020, impactul economic al pandemiei Covid-19 ar putea fi mai rău decât marea criză financiară", subliniază organizaţia.

Deşi multe guverne au introdus măsuri fiscale suplimentare anul acesta variind de la 1% din PIB în Franţa şi Spania, la 6% din PIB în Statele Unite, acestea probabil vor fi depăşite de majorarea datoriilor publice, deoarece veniturile fiscale tind să scadă chiar mai rapid decât activităţile economice în perioadele de recesiune profundă, conform OECD.

Majorarea gradului de îndatorare va deveni o problemă în viitor, avertizează Angel Gurría, secretarul general al OECD, subliniind însă că naţiunile nu ar trebui să se preocupe de poziţiile fiscale în mijlocul crizei. "Vom avea aripile îngreunate, deoarece încercăm să zburăm şi purtam deja datorii enorme, iar acum adăugăm altele", a subliniat el.

Drept rezultat, mult mai multe state urmează să se confrunte cu un mediu economic similar cu cel experimentat de Japonia începând de la criza deprecierii activelor financiare la începutul anilor 1990. Preocupările referitoare la nivelul datoriei guvernamentale şi al deficitelor au devenit de atunci o caracteristică definitorie a politicii economice a Japoniei, iar gradul de îndatorare s-a stabilizat la circa 240% din PIB în mandatului premierului actual, Shinzo Abe.

Mulţi politicieni şi manageri de companii sunt alarmaţi de fondurile bugetare suplimentare alocate pentru atenuarea efectelor pandemiei în Japonia. "Strategia noastră economică utilizează un volum financiar considerabil şi, sincer vorbind, în viitor va fi o mare problemă", afirmă Hiroaki Nakanishi, preşedinte executiv al companiei Hitachi şi liderul grupului de lobby în domeniul afacerilor Keidanren. "Nu am niciun plan bun. Până nu se va repune economia pe picioare, nu cred că va exista o soluţie concretă", a subliniat el, într-un interviu acordat FT.

Willem Buiter, profesor colaborator la Universitatea Columbia (SUA), atrage atenţia că sunt limite în privinţa deficitelor bugetare finanţate de bănci centrale, existând riscul creşterii inflaţiei. Guvernele ar putea aborda datoriile prin majorarea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice, dar foarte puţine vor să adopte această direcţie după aproape un deceniu de diminuare a cheltuielilor bugetare. Iar economiştii avertizează că efectele negative ale stimulării creşterii economice riscă să depăşească avantajele.

Analistul Randall Kroszner, de la Facultatea de Afaceri a Universităţii Chicago Booth şi fost guvernator al Rezervei Federale, consideră că cea mai bună politică este arta "delicată" a ştergerii şi restructurării datoriilor. Aplicată în mod corespunzător, metoda ar putea fi şi în interesul creditorilor, care chiar dacă oricum ar avea pierderi, acestea nu ar fi la nivelul celui din cazul în care se agaţă de speranţa că datoriile vor fi plătite în totalitate la un moment dat, explică analistul.

Il Giornale: În biserică ca la concert: la liturghie se intră cu bilet

La slujbă, ca la concert, se intră cu bilet. Odată cu faza 2, reîncep şi funcţiunile religioase și pentru a nu pune în pericol sănătatea nimănui, s-a decis că pentru a merge la biserică va fi nevoie de rezervare.

Acest lucru se întâmplă în Castellanza (Varese), unde, începând de duminică va fi celebrată din nou Sfânta Liturghie cu public, dar cu precauțiile cuvenite și în conformitate cu o organizare bine stabilită.

„Reîncepem, fără nerăbdarea a avea totul imediat şi fără a ne preface că totul este la fel ca înainte” este firul călăuzitor al comunităţii pastorale a Sfinților Giulio și Bernard.

Una dintre noutăți, pe lângă sancțiuni și alte măsuri de limitare ale Covid-19, este biletul. Detaliile, incluse în pliantele special pregătite, sunt ilustrate de preotul paroh Don Gianni Mario Giudici într-un videoclip publicat pe site-ul comunității, www.cpcastellanza.it.

Liturghiile de duminică, la care va putea participa un număr limitat de credincioşi, se vor desfăşura în aer liber, la oratoriul Sacro Cuore și numai în caz de vreme rea în cele două biserici ale orașului, San Giulio și San Bernardo. În orice caz, nimeni nu va putea intra fără bilet. Voluntarii serviciului de ordine au, printre alte sarcini, şi cea de a verifica intrările.

Credincioşii, conectându-se pe site-ul comunității pastorale, vor putea alege ziua și ora slujbei. Un registru electronic indică numărul de locuri disponibile, iar dacă există locuri libere, se poate scrie numărul de bilete dorite, până la cinci, se adaugă în coș, după care, odată specificate numele, prenumele și adresa de e-mail, biletele vor sosi la adresă în format electronic, gata să fie tipărite și prezentate la intrarea în biserică. Aşa cum se întâmplă şi în cazul multor altor evenimente. Cu excepția faptului că aici, nu se plăteşte nimic.

Se mizează mult pe bunul simţ. Cei care participă într-o duminică la Sfânta Liturghie, săptămâna următoare ar trebui să aștepte până în ultimul moment înainte de a-și rezerva locurile rămase, pentru a-i favoriza pe cei care nu au reușit încă să participe în direct la sărbătoarea euharistică. Sau, cel puțin, acesta este apelul pe care preotul l-a lansat credincioșilor.(Rador)

I Efimerida: Turism - "Lista neagră" a aeroporturilor întocmită de UE - Cele 34 de ţări cu risc ridicat de transmitere a coronavirusului

Se intensifică procedurile pentru repornirea turismului şi reluarea zborurilor în cadrul UE şi pe scară mai largă.

În planul grecesc cu privire la turism şi la protocoalele sanitare ce vor trebui respectate, date publicităţii vineri, nu este prevăzută obligativitatea ca turiştii să prezinte un test pentru coronavirus. Cu toate acestea, Grecia nu va rămâne neprotejată. Planul Secretariatului General pentru Protecţia Civilă prevede o serie de protocoale pentru zboruri şi turism, precum şi manuale speciale pentru clasificarea ţărilor pe baza numărului de cazuri şi de decese. Pe baza datelor epidemiologice, ţările vor fi caracterizate ca fiind "roșii”, „portocalii”, „verzi” și „galbene”.

"Lista neagră" a aeroporturilor întocmită de UE

Vineri, Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aviaţiei, un organism oficial al Uniunii Europene, a publicat "lista neagră" a aeroporturilor situate în 34 de ţări cu transmitere ridicată a coronavirusului. Lista, care va fi actualizată regulat şi va constitui un ghid pentru zboruri și turism, a fost creată pe baza datelor științifice ale OMS, ECDC și alte instituţii din domeniul sănătăţii. În ceea ce privește țările europene, EASA include următoarele state pe „lista neagră”: Belgia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Marea Britanie.

Țări periculoase din afara UE

Raportul EASA privind zborurile are o secțiune separată pentru țările din afara UE. "Lista neagră" pentru țările terțe include: Brazilia, Republica Dominicană, Statele Unite ale Americii, Emiratele Arabe Unite, Japonia, India, Indonezia, Iran, Ecuador, Canada, Qatar, Columbia, Kuweit, Belarus, Mexic, Bangladesh, Ucraina, Pakistan, Peru, Rusia, Arabia Saudită, Singapore, Turcia, Chile.

Cele 19 ţări "verzi" care vor trimite turişti în Grecia

În cazul concret al Greciei, se estimează că circa 20 de ţări vor primi "undă verde" pentru a trimite turişti, pe cale aeriană sau rutieră. Conform informațiilor transmise de postul de televiziune SKAI, primele țări care pot trimite vizitatori în Grecia sunt: Cipru, Israel, China, Japonia, Australia, Norvegia, Danemarca, Austria, Bulgaria, Serbia, România, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia, Croația, Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia.(Rador)

Știri pe scurt:

• Sub titlul „Decesele din Statele Unite se apropie de 100.000, o pierdere incalculabilă”, The New York Times publică o listă cu numele a 1.000 dintre victime. Totuşi, sub presiunea preocupărilor de natură economică, „guvernatorii statelor federale americane au relaxat restricţiile”. În ceea ce-l priveşte, preşedintele Trump şi-a petrecut weekendul în care era marcată Ziua Eroilor jucând o rundă de golf „fără mască”, în timp ce ţara este supusă impactului devastator al noului coronavirus, cu o suplimentare a numărului de şomeri cu peste 40 de milioane de la începutul pandemiei şi pierderi financiare mai mari de 1,3 trilioane de dolari, punctează revista Forbes.

• Cea de-a doua putere economică a lumii – aflată la originea pandemiei, atenţionează Statele Unite să înceteze să o aducă „în pragul unui nou război rece”, în timp ce relaţiile dintre Beijing şi Washington se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani, remarcă Washington Post. „Pe de altă parte, Beijingul se declară gata să coopereze pe plan internaţional pentru a se putea stabili originea virusului”, scrie La Libre Belgique. Citându-l pe preşedintele Xi Jinping, agenţia de presă Xinhua prezintă noua prioritate a politicii interne a Chinei, care va pune „oamenii pe primul plan”, cu dorinţa de a „salva vieţi cu orice preţ”. Pe de altă parte, la deschiderea sesiunii forului legislativ de la Beijing, liderul chinez a anunţat că va fi adoptată o nouă lege a securităţii pentru Hong Kong. „China lui Xi Jinping, încurajată de modul în care a gestionat pandemia de coronavirus, pare că nu mai are reţineri legate de mustrările internaţionale”, constată New York Times. Iar Le Monde crede că Hong Kongul este „victima înfruntării sino-americane”. „Principiul ‘o ţară două sisteme’ care stabileşte din 1997 relaţiile dintre China şi Hong Kong, îşi trăieşte ultimele ore”, întrucât proiectul de lege a securităţii naţionale dispune „interzicerea oricăror acte de trădare, de secesiune, de subminare şi subversiune împotriva Chinei”, menţionează cotidianul parizian. „La un an de la imensele manifestaţii paşnice împotriva proiectului de lege care viza favorizarea extrădărilor către Beijing, la şase luni de la alegerile marcate de o victorie covârşitoare a adepţilor democraţiei, conducătorii chinezi au decis să adopte şi să impună în Hong Kong o lege pe care locuitorii teritoriului în niciun caz nu o doresc”, aminteşte Le Monde, cu concluzia că „mesajul e simplu: Hong Kongul e China”. Iar dacă acest pas arată că preşedintele Xi Jinping se află „în impas”, „Occidentul pare a fi în pană de idei”, tranşează cotidianul francez.

• Ziarele străine îşi îndreaptă atenţia şi spre Israel, unde a început procesul premierului în funcţie Benjamin Netanyahu. „În primele sale remarci, Netanyahu a evidenţiat cât este de diferit de mulţi alţi inculpaţi, făcând apel la transmiterea în direct a audierilor”, relatează Jerusalem Post sub titlul „Israel împotriva lui Benjamin Netanyahu: Circul abia începe”. The Guardian scrie că premierul israelian este acuzat de corupţie în trei procese diferite şi ar putea fi condamnat la peste un deceniu de închisoare. „Cu acuzaţii sfidătoare de încercarea de a-l ‘răsturna de la putere’ înainte de a-şi pune o mască pentru a intra în tribunal, Benjamin Netanyahu a luat parte la prima zi a foarte mediatizatului său proces de corupţie, care ameninţă să-l trimită după gratii pe liderul cu cei mai mulţi ani de mandat şi să divizeze profund ţara”, remarcă The Guardian. Iar Le Figaro observă că „titulatura procesului intentat de justiţia israeliană contra premierului în exerciţiu rezumă un paradox. Şeful guvernului, care a ajuns până la a se alia cu principalul său adversar, Benny Ganz, pentru a se menţine la putere şi a nu trebui să se confrunte cu judecătorii în calitate de simplu cetăţean, trebuie să dea socoteală pentru fapte de corupţie pe care el le neagă, în timp ce conduce ţara. Nu are imunitate, dar nu are obligaţia juridică de a demisiona – situaţie jenantă”, subliniază Le Figaro.

• Presa britanică se ocupă de cazul unui demnitar care a încălcat regulile impuse cetăţenilor de rând. Este vorba de consilierul premierului Johnson, care a încălcat regulile de izolare, plecând cu soţia şi copilul să le facă o vizită părinţilor săi aflaţi la 350 km distanţă, dar care deocamdată are susţinerea şefului guvernului de la Londra, scrie The Times. Iar Washington Post consemnează că, la doi ani de la summitul cu Trump, Kim Jong-un se angajează să dea un nou impuls înarmării nucleare a Coreii de Nord. (Rador)