https://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2014/04/10/5346ba0f0d133766a8aafe4f/646x404.jpg
Un controlor de tren a fost achitat după şapte ani de anchetă pentru o mită de 30 de lei FOTO Mediafax

Şapte ani de anchetă pentru un „naş“ acuzat că a luat mită 30 de lei. Decizia luată în final de judecători

by

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov au avut nevoie de şapte ani pentru a-l trimite în judecată pe un conductor de tren acuzat că a luat mită 33 de lei şi a lăsat să meargă fără să plătească mai mulţi călători care nu aveau bilet.

Curtea de Apel Braşov a emis în cursul lunii februarie a acestui an sentinţa finală într-un dosar în care un „naş” de tren a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Vasile Arsenia a fost trimis în judecată după şapte ani de anchetă, fiind iniţial parte a unui dosar mai amplu care a vizat aproximativ 200 de angajaţi ai CFR acuzaţi de fapte de corupţie.

Arsenie Vasile a fost acuzat că, în cursul anului 2012, în calitate de conductor de tren în cadrul CFR călători a luat mită de patru ori suma de 30 de lei. Concret, „naşul” a fost acuzat că a luat de la investigatori sub acoperire care jucau rolul unor călători frauduloşi câte 4 lei, 3 lei, 3 lei şi 20 de lei. De asemenea, „naşul” a fost acuzat de abuz în serviciu pentru că le-a permis să călătorească gratuit unor călători fără bilet, producând în prejudiciu de 103 lei.

Declarat nevinovat chiar dacă şi-a recunoscut faptele

Pentru a obţine condamnarea „naşului”, procurorii care au trimis dosarul abia după şapte ani de la declanşarea anchetei au arătat că fenomenul luării de mită în rândul controlorilor de tren este unul generalizat, aceasta fiind şi una din cauzele pentru care CFR înregistrează pierderi. Conductorul trimis în judecată a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată, cerând să fie judecat în procedură simplificată.

Tribunalul Braşov, unde s-a judecat în primă instanţă procesul l-a achitat pe „naşul” trimis în judecată arătând că „angajarea răspunderii penale trebuie să aibă în vedere exclusiv contribuţia persoanei inculpatului, evaluată în contextul evoluţiei sale infracţionale”. „Acest context a fost unul care a favorizat comiterea faptelor, prin toleranţa manifestată la toate nivelurile de angajaţii societăţii persoană vătămată (n.r. CFR Călători), prin lipsa unor măsuri ferme şi eficiente care să acţioneze pe linie administrativ-disciplinară, impuse şi respectate din interiorul societăţii. Este de remarcat că numărul actelor materiale imputate inculpatului nu este ridicat şi instanţa nu poate da curs unor estimări prezumtive în defavoarea inculpatului, în sensul probabilităţii existenţei şi a altor fapte de aceeaşi natură”, se arată în sentinţa Tribunalul Braşov.

Sentinţa Tribunalului Braşov a fost atacată cu apel de procurori, care au arătat că durata anchetei nu le poate fi imputată pentru că „a existat un dosar iniţial complex din care au existat diferite disjungeri şi nu este culpa parchetului că această soluţie a fost pronunţată atât de târziu, având în vedere că în dosarul iniţial au fost cercetaţi foarte mulţi inculpaţi pentru săvârşirea aceluiaşi tip de infracţiune”. În apelul prin care sentinţa de achitare a fost atacată, procurorii au mai arătat că  „poate că desprinsă din context argumentaţia instanţei de fond ar fi valabilă, însă trebuie să să aibă în vedere că a existat acest fenomen, motiv pentru care au fost dispuse nenumărate soluţii de condamnare pentru acelaşi gen de fapt în ultimii doi , trei ani (n.r. o angajată CFR acuzată că a luat mită 30 de lei a primit doi ani şi şase luni cu suspendare)”.

Argumentele procurorilor nu au fost luate, însă, în considerare nici de Curtea de Apel Braşov, care a menţinut hotărârea de achitare a „naşului”. „Se constată că trimiterea în judecată a inculpatului s-a realizat la peste 7 ani de la data comiterii faptelor. Acest interval nu îi este imputabil în niciun fel inculpatului, acesta nu a acţionat în nicio formă în aşa fel încât să împiedice desfăşurarea cu celeritate a urmării penale. De asemenea, dacă, iniţial, se poate admite că a fost vorba de o cauză complexă, în primul rând prin numărul extrem de mare de persoane implicate în calitate de inculpaţi totuşi, după disjungere şi formarea unor dosare similare celui dedus judecăţii în prezenta cauză (respectiv dosare cu un singur inculpat şi în care probaţiunea este cea de la momentul constatării faptelor), nu există o justificare a unei inactivităţi a organelor de urmărire penală pe o perioadă atât de lungă încât să se ajungă la soluţia de trimitere în judecată în anul 2019. Această situaţie este de natură a aduce atingere dreptului oricărei persoane învinuite de a fi judecate într-un termen rezonabil şi, conform practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului, poate fi un criteriu pentru atenuarea formei de angajare a răspunderii penale a persoanei”, au arătat judecătorii Curţii de Apel Braşov, potrivit cărora inculpatul a dat dovadă că regret faptele, în prezent fiind angajat tot în cadrul CFR.

Se constată că în toată această perioadă inculpatul a avut un comportament conform normelor legale, nu au fost constatate abateri de nici un tip, în special în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu. Mai mult, astfel cum reiese din înscrisurile depuse de inculpat, aceasta s-a arătat preocupat de perfecţionarea profesională, urmând cursuri de calificare.În aceste condiţii, în mod corect s-a reţinut că, dând eficienţă în primul rând datelor referitoare la persoana inculpatului şi conduita acestuia, rezultă că faptele nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni. De altfel, pronunţarea unei soluţii de condamnare, chiar într-o formă care să nu impună executarea efectivă a pedepsei, apare disproporţionată şi nu mai corespunde scopurilor urmărite, nici cel represiv şi nici cel de reeducare”, se mai arată în decizia Curţii de Apel Braşov, care este definitivă.