Comisia Europeană declanșează procedura de deficit bugetar excesiv în cazul României / Principala critică, legată de majorarea pensiilor/ Florin Cîțu: Știam acest lucru de când am preluat mandatul

Declanșarea procedurii de deficit excesiv (EDP) este ”justificată” în cazul României, arată Comisia Europeană într-un raport privind țara noastră dat publicității vineri. Raportul urmărește adoptarea de către România a unei strategii bugetare pentru perioada 2020-2022, care se estimează că va duce la un deficit public ce depășește valoarea de referință de 3 % prevăzută de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) pentru anii 2019, 2020 și 2021. Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat și că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

În vizorul Comisiei se află în special noua lege a pensiilor, prin care pensiile s-au majorat cu 15% în 2019, urmate de o nouă majorare, de 40%, prevăzută pentru septembrie 2020.

„Din cauza calendarului de implementare, legea va majora semnificativ cheltuielile publice privind pensiile într-o perioadă scurtă de timp. Este principalul motor al creșterii rapide prevăzute pentru bugetul general și al riscurilor ridicate pentru sustenabilitatea fiscală”, se arată în explicațiile Comisiei.

În plus, legea nu este însoțită de măsuri care să majoreze participarea la muncă și durata vieții profesionale dincolo de minimul legal, care sunt esențiale pentru viabilitatea sistemului de pensii.

Autoritățile europene arată că încă din primăvara anului 2017 România a avut "abateri semnificative", iar de atunci a primit recomandări de la Consiliul UE, la care nu a răspuns prin "acțiuni eficiente" și a deviat semnificativ, în mod repetat, de la calea recomandată.

Comisia a adoptat un raport cu privire la România în temeiul articolului 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care analizează în ce măsură această țară respectă criteriul deficitului prevăzut de tratat.

Raportul urmărește adoptarea de către România a unei strategii bugetare pentru perioada 2020-2022, care se estimează că va duce la un deficit public ce depășește valoarea de referință de 3% prevăzută de tratat pentru anii 2019, 2020 și 2021. Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat și că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

"Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară", se arată în raportul CE.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând să urce la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic și Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni.

CONSULTĂ AICI RAPORTUL

Ce spune Florin Cîțu, ministrul Finanțelor:

• Comisia Europeana a publicat astăzi raportul despre procedura de deficit excesiv. Am anunțat acest lucru. Nu aveam cum să evităm. Știam acest lucru din momentul în care am preluat mandatul.
• Acest raport se referă la 2019.
• Dacă Guvernele PSD ar fi luat măsuri începând din 2017, nu ne-am fi aflat în această situație.
• Se știa de anul trecut că au crescut dezechilibrele macroeconomice. Raportul arată clar cum a distrus PSD economia în ultimii 3 ani. Atunci când ignori avertismentele ajungem în această situație.
• Măsurile pentru această traiectorie (de scădere a deficitului n.r.) sunt și pe partea de cheltuieli, cât și pe venituri.

• Înghețarea valorii pentru demnitari, o măsură deja luată pe partea de cheltuieli.
• Pe venituri sunt măsuri care sper să arate rezultate anul viitor. Sunt foarte multe legate de ANAF, informatizarea ANAF. Să vedem dacă și pe simplificarea Codului fiscal. Facem evaluarea Codului fiscal în acest moment.
• Urmează ca observațiile noastre să le trimitem Comisiei Europene.
• Pentru 2020 avem un buget care ia în calcul legislația în vigoare. Comisia are estimările pe creștere economică care au fost diferite în trecut. Vom vedea unde avem divergențe.
• Până la decizia din martie vom putea să trimitem și concluziile noastre.
• Nu e niciun dubiu în ceea ce privește impactul majorării pensiilor.
• Comisia ar fi dorit să revenim sub 3% poate în 2020. Nu se poate.
• Ajustarea o să vină sub 3% în 2022. O ajustare mai devreme ar însemna un șoc negativ.