Cum se (re)vinde o țară

Impeachmentul lui Donald Trump, încheiat cu eșecul aceste inițiative a democraților, a pornit de la amânarea unui ajutor militar de 390 de milioane de euro pentru Ucraina. Președintele Trump ar fi dorit ca, în schimbul deblocării ajutorului, omologul ucrainean să redeschida investigația privind afacerile din Ucraina ale fostului vicepreședinte Joe Biden și ale fiului său. Cel care a oferit această versiune a discuției a fost un agent CIA de la Casa Albă, numit de presa anti-Trump ”avertizor de integritate”. Este important de menționat că, la câteva săptămâni după această discuție de pe 25 iulie, ajutorul a fost deblocat, fără ca ancheta vizând familia Biden să fi fost reluată.

Acum, după eșecul impeachmentului, apar noi informații. Nu a fost vorba doar despre ajutorul de 390 de milioane de dolari. Existau alte șase tranzacții militare între SUA și Kiev care au fost blocate și așa au rămas până acum, la inceputul anului 2020. Mai mult, este vorba nu de ajutoare, ci de bani deja plătiți de Kiev pentru muniție și armament care nu au mai venit din SUA. Cel mai sensibil contract este unul de 30 de milioane de dolari, pentru muniție. Acum, guvernul de la Kiev vrea banii înapoi.

Presa americană, citând trei oficiali ucraineni și un oficial american, arată că tot acest blocaj pleacă de la o tranzacție ucraineană deloc pe placul Washingtonului, cu impact important asupra securității Ucrainei și nu numai. Potrivit The Wall Street Journal, pe 23 julie 2019 (înainte de convorbirea incriminată a lui Trump), consilierul de atunci al Casei Albe pentru securitate națională, John Bolton, a început să pună bețe în roate achiziției de către o companie chineză a celei mai importante companii militare ucrainene, perla industriei ucrainene în opinia multor jurnaliști – Motor Sici, unul dintre cei mai importanți constructori mondiali de motoare de avioane, elicoptere, tehnologie pentru rachete. 80% din elicopterele produse în Rusia folosesc motoare produse aici.

Ca și în cazul presiunilor puse pe europeni pentru a nu achiziționa tehnologia chineză 5G, Washingtonul dorește ca aliații să renunțe la o serie de afaceri importante, fără a le oferi însă vreo alternativă.

Investitorul mascat al statului chinez

Compania Motor Sici a fost privatizată în anii 1990. A intrat în posesia oligarhului Viaceslav Bohuslaiev, fost angajat al companiei. După anexarea Crimeii de către Rusia și începerea războiului din Donbass, guvernul a interzia afacerile cu Rusia. Uzina depindea în mare parte de aceste contracte. Bohuslaiev a început să caute alternative, iar China, cu un mare deficit de motoare pentru elicoptere și avioane, a venit cu ofertă: o investiție rapidă de 250 de milioane de dolari, construcția unei fabrici in China și mutarea unei părți din productie acolo, împreună cu ingineri ucraineni. Se întâmpla în 2016. Bohuslaiev a acceptat, însă guvernul de la Kiev a blocat afacerea, începând o anchetă pentru sabotaj. Motivul nu este neîntemeiat, căci acordul ar fi presupus și transferul de tehnologie în China, iar tehnologia nu era în proprietatea companiei lui Bohuslaiev, ci a statului, căci biroul de proiectare, certificare și producție a motoarelor de aeronave este deținut de guvern.

John Bolton a fost la Kiev în august 2019, a depus coroane la monumentele celor căzuți în războiul din Donmas, însă misiunea sa principală era de a bloca preluarea Motor Sici de către rivalii chinezi. ”Ucraina va lua singură decizia, însă poate va face o alegere cu consecințe economice mai bune. Tehnologiile militare sensibile nu ar trebui să ajungă în mâna potențialilor adversari”, spunea atunci Bolton. Amânarea onorării contractului militar de 30 de milioane de dolari este doar o pârghie prin care SUA încearcă blocarea cumpărării Motor Sici de către China.

Serviciul de informații ucrainean a venit în ajutorul Washingtonului și a acuzat Motor Sici că i-ar fi ajutat pe rebelii pro-ruși din Donbas. Cum? Printr-o uzina care se află în regiunea Donețk, în zona controlată de rebeli, uzină care și-a continuat activitatea și a plătit impozite pentru guvernul separatist de acolo. Acesta a fost un motiv pentru tergiversarea în continuare a afacerii cu China. Presa americană și ucraineană au relatat pe larg despre ”colaborarea” Motor Sici cu separatiștii pro-ruși, însă nu a fost făcută cea mai mică referire la cazul uzinei Lafarge din Siria, care a plătit taxa de protecție jihadiștilor din așa-zisul Stat Islamic, pentru a-și putea continua producția.

Investitorul serios și strategic american

După ani de blocaje și de presiuni americane, SUA par să vină cu o alternativă. William Taylor, ambasadorul SUA la Kiev, a declarat, în decembrie 2019, că niște ”companii americane serioase” studiază posibila cumpărare a Motor Sici. ”Ei analizează, controlează registerele companiei, vizitează uzina, discută cu patronii. Fac o evaluare serioasă”, spunea ambadorul Taylor.

Cine sunt investitorii americani și cât de serioși sunt ei? Diplomatul american nu a spus-o, însă a aflat The Wall Street Journal. Este vorba despre Erik Prince, fostul deținător al controversatei companii de mercenari Blackwater. Prince ar fi fost de nouă ori în Ucraina, începând de la așa-zisa revoluție Euromaidan, și a vizitat de multe ori compania Motor Sici, la Zaporoje. În 2007, mercenarii săi (mulți dintre ei indivizi săraci din țări asiatice) au fost acuzați de masacrarea a 14 civili în Irak, iar Prince s-a retras în zona regimurilor autoritare: a fondat firme de securitate în China (statul chinez este acționar la firma sa de securitate, potrivit Forbes), Emiratele Arabe Unite. Mai mult, Erik Prince a devenit stăpânul datelor Cambridge Analytica (Cambridge Analytica și Grupul SCL din care făcea parte, și care avea conexiuni cu guvernul britanic, s-au desființat, însă directorii companiilor au preluat conducerea Emerdata, creată în 2017, în spatele căreia se află Erik Prince). Și mai mult, Prince nu a renunțat la companiile de mercenari. El a venit cu o propunere pentru Pentagon: înlocuirea contingentului din Afganistan cu circa 5.000 dintre mercenarii săi. Apoi, Motor Sici, acum afacerea unui oligarh care se îmbogățește pe proiectele statului ucrainean, ar putea deveni o afacere de familie în SUA, căci miliardarul Prince este fratele miliardarei Betsy De Vos, secretarul Educației în administrația Trump și soția deținătorului companiei de comerț piramidal Amway. Este interesant cum ambasadorul Taylor, care a depus mărturie împotriva lui Trump în procesul de impeachment, intermediază acum afacerile din Ucraina ale lui Erik Prince, atât de apropiat administrației Trump.

Ucraina ca o pradă

Prin urmare, ”perla industriei ucrainene” este vânată în acest moment de o companie chineză (deținută prinn offsore-uri de statul chinez, după cum scrie presa din Ucraina și SUA) și de un investitor american ce are legături clare cu guvernul SUA, contractor al Pentagonului și deținător al Cambridge Analytica.

Prinși ca între ciocan și nicovală sunt ucrainenii simpli. ”Motor Sici este cea care a creat orașul Zaporoje”, spune consultanta Svetlana Kușnir. Mulți dintre cei aproape un milioan de locuitori din Zaporoje depind de această companie. Mai mult, Motors Sici are și o companie de transport aerian considerată a fi cea mai bună din Ucraina – și ea depinde de jocul geopolitic în care a fost prinsă compania mamă.

Analiștii ucraineni sunt îngrijorați că, dacă statul, prin autoritatea pentru concurență, prin acuzațiile de sabotaj sau prin jocul serviciilor secrete, va împiedica tranzacția cu China, atunci Beijingul ar putea opri robinetul investițiilor în China. Acum, China s-a angajat să investească 7 miliarde de dolari într-un port și o autostradă în Ucraina. Pe de altă parte, vânzarea a 50% din Motor Sici în China ar însemna transferul de tehnologie și, practic, moartea uzinelor din Ucraina.

Pe de altă parte, achiziționarea acestei ”perle” de către SUA ar duce, in cel mai bun caz, la o totală retehnologizare, o adaptare la modelul NATO, ceea ce ar necesita timp și multe disponibilizări. Este puțin probabil ca, odată preluata de investitorii strategici americani, Motor sSici să mai produca motoare pentru aeronavele militare ruse – singura mare piață a companiei. Perspectiva realistă este falimentul Motor Sici si exodul creierelor de aici în SUA. Presiunea Washingtonului este mare: fostul regim Poroșenko a introdus obiectivul aderării la NATO și UE în Constituție, iar surse citate de presa din Ucraina arată că aderarea la NATO nu va fi posibilă decât vânzând Motor Sici unor investitori aliați.

Saga Motor Sici este doar un exemplu din ceea ce se poate numi ”revânzarea” Ucrainei, după privatizările din anii 1990. Ucraina poate oferi un coridor pentru Noul Drum al Mătăsii, către Europa de Vest, Ucraina ar fi țara cu cea mai mare suprafață și cel mai mult teren agricol din UE. Pe lângă Motors Sici, în Ucraina se dă o luptă acerbă nu numai pentru crearea unui bastion vestic la granița Rusiei, ci și pentru terenuri agricole, pentru cărbune și petrol, pentru o piață de desfacere de peste 40 de milioane de consumatori, pentru controlul infrastructurii (inclusiv cea de transport gaze, unde George Soros se pare ca a concurat cu cercurile miliardarilor texani sustinute de Trump), pentru resursa umană foarte bine educată. Iar totul se întâmplă prin pârghiile militare, informative și de război informațional folosite de Rusia, prin ajutoarele militare ale SUA, prin rețeaua de ONG-uri creată de George Soros în Ucraina, presiunile asupra justiției. Potrivit unui articol publicat de StateWatch Ucraina, în timp ce prădătorii se învârt deasupra țării, Ucraina pare un ”porc care stă liniștit în cotețul său”.