Primăria Capitalei a pus 100 de milioane euro în bugetul pe 2020 pentru a-l despăgubi pe Constanda

Primăria Capitalei a prevăzut în bugetul pe anul 2020 circa 100 de milioane euro pentru a-l despăgubi pe omul de afaceri Costică Constanda. Municipalitatea trebuie să-i plătească în total acestuia 115 milioane de euro (peste 560 milioane lei) deoarece Consiliul General nu i-a aprobat un cartier de blocuri de 5 etaje în Satul Francez, deși s-a angajat că o va face. Mai exact consilierii PNL și PSD au părăsit sala, iar Constanda s-a adresat instanței și a câștigat. Primăria Capitalei trebuie să-i plătească și lui Vasile Creștin circa 106 milioane lei, până în iunie 2021 pentru un alt proces pierdut în instanță, potrivit informațiilor furnizate de municipalitate la solicitarea HotNews.ro.

Cazul Constanda

Primăria Capitalei trebuie să-i plătească omului de afaceri Costică Constanda circa 115 milioane de euro, potrivit unei sentințe definitive date în iunie 2019 de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit datelor furnizate de municipalitate, suma de 115 milioane de euro este compusă din 69 milioane euro contravaloarea terenului respectiv din Satul Francez, restul reprezentând dobânzi aferente din 2010 și până acum și alte cheltuieli accesorii. Primăria rămâne și cu Satul Francez, și cu Parcul Bordei, dar trebuie să-l despăgubească pe Costică Constanda.

Primarul Gabriela Firea a constituit o comisie care să stabilească cu Constanda un calendar de plăți, dar încă nu s-a ajuns la o concluzie. Oricum, banii trebuie plătiți.

”În luna septembrie 2019, in baza unei dispoziții a Primarului General, la nivelul Primăriei Capitalei a fost constituită o comisie în vederea identificării soluțiilor legale necesare stingerii executării silite pornite în virtutea titlului executoriu nr. 1309/05.07.2011 și a titlului executoriu nr. 832A/11.07. 2018. Menționăm că până la acest moment nu s-a ajuns la un rezultat final în acest caz. Cu toate acestea, pentru titlurile executorii menționate mai sus, în bugetul pe anul 2020, a fost prevazută suma de 100 de milioane de euro”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei.

De ce cere Constanda despăgubiri

Povestea începe în urmă cu aproape 20 de ani, când omul de afaceri cumpără de la familia Lincaru, foștii proprietari, dreptul litigios asupra a 3,3 hectare de teren aflat sub Satul Francez. În 2001, a câștigat în instanță dreptul de proprietate asupra terenului. Traian Băsescu, la vremea respectivă primar general al Capitalei, a hotărât să păstreze Satul și i-a oferit lui Constanda, la schimb, în baza Legii 10/2001, 3,3 hectare în Parcul Bordei.

Constanda a vrut să construiască acolo clădiri de locuințe, dar municipalitatea s-a opus fiindcă era spațiu verde. Omul de afaceri s-a considerat nedreptățit și s-a adresat instanței. Judecătorii i-au dat dreptate, obligând Consiliul General al Municipiului București să-i aprobe blocuri de 5 etaje în Parcul Bordei și să-i plătească despăgubiri de 18 milioane de euro. La această suma s-au mai adăugat penalități de circa 12 milioane de euro, suma ajungând la aproape 30 de milioane de euro.

Ca să nu plătească acești bani, iar Bordeiul să rămână parc, în 2008, primarul Capitalei la vremea respectivă, Adriean Videanu, și omul de afaceri Costică Constanda au semnat un contract prin care acesta din urmă a renunțat la terenul din Parcul Bordei și a primit la schimb o suprafață identică în Satul Francez. În contractul de schimb, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) se obligă să-i aprobe lui Constanda, în Satul Francez, un Plan Urbanistic Zonal care îi permitea să construiască blocuri de 5 etaje.

În mod normal, aici problema trebuia rezolvată. Numai că Planul Urbanistic Zonal nu a fost aprobat în timp util, ci abia în decembrie 2010, după ce Costică Constanda a dat deja în judecată Primăria Capitalei și a cerut daunele aferente.

După aprobarea schimbului de terenuri, Costică Constanda a încheiat un contract de vânzare-cumpărare a terenului din Satul Francez cu Raptis Kavouras, contract în care se menționa că PUZ-ul trebuie aprobat până pe 30.06.2010, altfel contractele se desființează. Cum aprobările nu au fost obținute până la data respectivă, contractele au fost desființate, iar Constanda s-a adresat instanței pentru recuperarea prejudiciului. Astfel, în iunie 2019 Înalta Curte a dat sentința definitivă în favoarea omului de afaceri.
De ce nu a fost aprobat PUZ-ul

Planul Urbanistic Zonal a fost pus mai întâi pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu General de pe 25 septembrie 2009. Acesta nu a putut fi supus la vot din lipsă de cvorum, deoarece consilierii PSD și PNL au părăsit sala. Soții Constanda au notificat consilierii generali să aprobe PUZ-ul și să respecte pactul asumat.

PUZ-ul a fost din nou supus aprobării Consiliului General, pe 30 septembrie, însă consilierii PSD și PNL au părăsit din nou sala motivând că nu sunt de acord să voteze proiecte imobiliare care sluțesc orașul. Astfel, proiectul nu a mai fost supus la vot din lipsă de cvorum.

În aceeași zi, la ora 18.00, a mai fost convocată o ședință de Consiliu General, pentru rezolvarea problemei, dar grupurile PSD și PNL nu au fost prezente și nu a fost cvorum, astfel încât proiectul nu a mai putut fi supus la vot.

Pentru recuperarea prejudiciului în procesul Constanda, în timpul mandatului Sorin Oprescu, Primăria Capitalei a chemat în garanție toți consilierii generali din perioada 2004-2012, procesul fiind încă pe rol.

Cazul Creștin

În iunie 2019, Judecătoria Sector 1 a obligat Primăria Capitalei să-l despăgubească pe Vasile Creștin cu suma de 106.950.452 lei, echivalentul a 22.755.415 de euro, pentru că nu i-a dat terenul de 17.416,48 mp situat în intravilanul Municipiului București, în vecinătatea caii ferate București-Constanța, între străzile Gheorghe Buciumat și Gheorghe Pripu. Banii trebuie plătiți până în iunie 2021.

”Prin sentința civilă nr. 4237/21.06.2019, pronunțată de către Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr. 22225/299/2018 , executorie, în baza art 574^1 din Codul de procedura civilă, a fost stabilită valoarea imobilului în suprafață de 17.416,48 mp situat în intravilanul Municipiului București, în vecinătatea caii ferate București-Constanța, între străzile Gheorghe Buciumat și Gheorghe Pripu, imposibil de predat de Municipiul București, la nivelul sumei de 106.950.452 lei, echivalent în Euro 22.755.415. Pentru stingerea titlului executoriu, comisia constituită la nivelul PMB a încheiat un acord cu reprezentanții persoanei îndreptățite, acord care prevede stingerea pe cale amiabilă și, în consecință, eșalonarea obligației de plată stabilite în sarcina Municipiului București în valoare totală de aproximativ 22.755.415 Euro, până cel târziu în luna iunie 2021”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei.

Banii sunt plătiți în tranșe, încă din 2019.

”În 2019 a fost plătită prima tranșă în valoare de aproximativ 1.014.900 euro. În ianuarie 2020 a fost plătită o a două tranșă, în valoare de aproximativ 2.029.787 euro. Conform acordului, PMB va mai plăti în anul 2020 alte 11 tranșe în valoare de aproximativ 1.014.900 euro fiecare din suma datorată.În anul 2021, PMB va plăti alte 6 tranșe în cuantum de aproximativ 1.424.500 euro fiecare”, se mai arată în răspuns.