Op-ed: Conectarea României la prioritățile Uniunii Europene: ce urmează?

Comisia Europeană a prezentat ieri în Parlamentului European programul de lucru pentru 2020 și acțiunile pe care urmează să le întreprindă pentru ca cele două mari priorități strategice la nivel european – Pactul Verde și Tranziția Digitală – să se transforme în oportunități și beneficii pentru economie și cetățenii din toate statele membre.

Avem acum câteva repere clare despre ceea ce urmează să fie propus și decis la nivel european, câteva repere pe baza cărora România poate să își pregătească pozițiile și un plan de acțiune astfel încât să valorifice aceste oportunități – fonduri europene și investiții.

Pusă în practică, prioritizarea investițiilor pe aceste două coordonate va reseta complet economia, societatea și modul de viață european în următoarele decenii. Multe sectoare industriale vor trebui să se adapteze sau să se reinventeze. Evoluția și impactul tehnologiilor digitale, dezvoltarea tehnologiilor bazate pe Inteligența Artificială, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și accentul pe tehnologiile verzi – în general, trecerea de la economia liniară (care consumă resurse) la economia circulară (care folosește preponderent resurse regenerabile și reciclabile) – vor face ca în două-trei decenii industria, afacerile, relațiile sociale chiar să arate cu totul altfel decât în prezent. Evident, prima discuție la nivel european se leagă de resurse. Pentru ca această viziune să devină realitate, este nevoie de bani.

Va fi nevoie de un buget european ambițios, dar foarte probabil acesta nu va fi suficient pentru a susține statele membre și sectorul privat să finanțeze restructurarea economiilor în acord cu ambițiile asumate. Va trebui să gândim și să dezvoltăm la nivel european și național instrumente financiare complementare bugetului european.

Prioritățile. Ce urmează?

Pactul ecologic european: După ce și-a prezentat primele inițiative-cheie în lunile decembrie 2019 și ianuarie 2020, Comisia Europeană va propune un act legislativ european privind măsuri de combatere a schimbărilor climatice, menit să consacre în legislație obiectivul atingerii neutralității emisiilor de carbon în 2050. Neutralitate a emisiilor de carbon nu inseamnă doar reducerea emisiilor, dar și măsuri care să compenseze carbonul emis cu captare a acestuia sau emisii de oxigen, cum ar fi de exemplu împăduririle, de care România are mare nevoie și care pot fi finanțate la nivel european. Un pact european privind clima va conjuga toate aceste eforturi, cooptând în acest sens regiunile, comunitățile locale, societatea civilă, universitățile și cercetarea, industria și cetățenii. Comisia va prezenta inițiative menite să combată declinul biodiversității și – prin intermediul Strategiei „de la fermă la consumator” – să îi ajute pe fermieri să furnizeze într-un mod mai durabil consumatorilor alimente de înaltă calitate, sigure pentru consum și la prețuri accesibile, promovarea unor tehnologii de producție nepoluante și benefice pentru sănătate.
Pregătirea pentru era digitală: O nouă Strategie europeană privind datele adunate de sistemele și dispozitivele informatice va permite Uniunii să beneficieze de valoarea enormă pe care o reprezintă în economia digitală datele fără caracter personal. Mai mult decât atat, un Act al Serviciilor Digitale va întări piața unică europeană a serviciilor digitale și va furniza Întreprinderilor Mici și Mijlocii cadrul pentru a avea succes pe această piață astfel lărgită. Dezvoltarea și integrarea pe piața europeană a tehnologiilor bazate pe Inteligența Artificială vor fi însoțite de o nouă strategie industrială pentru Europa, menită să consolideze capacitățile industriale și de inovare europene.

Un sector-cheie care va fi influențat de aceste schimbări este cel energetic. Tendința este de a renunța nu doar la cărbune, dar și la gaz și chiar la energia nucleară. Aceste ultime două surse de energie fac încă obiectul unor discuții și dispute la nivel european, dacă să mai fie susținute financiar sau nu. România, alături de alte state membre, va trebui să convingă că nu putem imagina o perioadă de tranziție rezonabilă fără susținerea în continuare a acestor surse de energie.

Unde e România?

Vom fi în măsură să facem față transformărilor din Pactul Verde European și agenda digitală și să contribuim la modelarea lor, să transformăm provocările în oportunități doar dacă ne pregătim serios și din timp.
Dacă vrem să influențăm deciziile ce vor fi luate la nivel european în acest an și în anul care vine, trebuie să avem un plan de priorități alături de o viziune a acestei transformări în condițiile specifice din România și să venim cu idei pe care să le introducem în proiectele legislative ce vor fi discutate în perioada următoare la nivel european, cu impact și aplicabilitate directă în România.

Cum facem din acest Pact Verde European o oportunitate pentru transformarea zonelor miniere? Ce investiții sunt necesare și unde? Cum retehnologizăm și digitalizăm industria și agricultura și reducem poluarea? Cum valorificăm contribuția pe care o pot avea fermierii? Ce rol au autoritățile locale? Cum folosim această oportunitate pentru a replanta pădurile puse la pământ fără scrupule? Cum facem din acest pact o oportunitate pentru dezvoltarea unui sector digital puternic în Romania? Ce priorități vizăm în sectorul digital pentru a crea valoare adăugată și nu doar servicii pentru alții? În ce domenii ale industriei, dar și ale serviciilor sociale vrem să susținem cercetări aplicate și investiții în inteligența artificială?

Sunt multe întrebări la care, deocamdată, administrația românească nu are răspunsuri, iar mediul politic încă nu știe de unde să apuce aceste chestiuni. Din păcate, nici nu știu să existe un grup de lucru la nivelul Guvernului care să se gândească serios la conectarea României cu marile teme care vor domina următorii ani și, mai mult, de care vor depinde investițiile în țară. Premierul Orban a fost la Bruxelles, a avut întâlniri relevante pe aceste teme și sunt sigur că este la curent cu tendințele, riscurile și oportunitățile pe care aceste două mari priorități europene le prezintă pentru România. Acum trebuie să vină cât mai repede cu un răspuns al României la aceste teme.

De când a aderat la Uniunea Europeană, România a fost în cel mai bun caz reactivă la crizele sau transformările care s-au produs. Acum, am avea ocazia să fim proactivi și să fim printre cei care dau direcția, nu doar primesc ghionturi.

Ce facem în Parlamentul European?

Grupul Renew Europe pe care-l conduc și din care Alianța USR-PLUS face parte nu va sta doar să aștepte propuneri și rezultate din partea Comisiei. Am venit deja cu idei despre cum credem că ar putea fi rezolvată problema migrației, despre cum ar putea fi pus în practică Pactul Verde în așa fel încât să nu se transforme în “fabrică de norme și constrângeri”, ci să ofere oportunități de investiții creatoare de locuri de muncă, oportunități de dezvoltare a unor sectoare ale economiei insuficient valorificate de România. În zilele următoare vom prezenta o viziune despre cum credem că ar trebui abordate susținerea, dar și reglementarea Inteligenței Artificiale. Lucrăm la o viziune despre cum poate fi reformată politica agricolă comună pentru ca normele de mediu pe care trebuie să le respecte agricultorii să fie tot atâtea opotunități care să se traducă în venituri pentru aceștia.

De asemenea, vreau să fim motorul unui dialog constant și real cu cetățenii prin Conferința pentru viitorul Europei. Pentru că am văzut ce înseamnă decuplarea de cetățeni în cazul Brexit-ului. Începând de săptămâna viitoare, Marea Britanie va deveni o țară terță. Trebuie să tragem toate învățămintele din ce s-a întâmplat cu britanicii. Chiar toate, inclusiv cele care ne convin mai puțin. Să îmbunătățim modul de funcționare a UE, iar Conferința pentru viitorul Europei poate să fie generatorul acestor idei noi.

Uniunea Europeană este percepută prea mult ca producătoare inflaționistă de norme și reguli și prea puțin aducătoare de lucruri utile în domenii precum sănătatea, educația, calificarea profesională etc. Comisia Europeană trebuie să facă un efort, să vină cu soluții simple, ușor de înțeles și de explicat. Este totodată rolul Parlamentului și al Consiliului să se asigure că aduc claritate în procesul legislativ și nu, așa cum din păcate se întâmplă de multe ori, să complice acte normative europene la un nivel la care înțelegerea lor este accesibilă numai unui grup restrâns de experți. Aceste domenii reprezintă viitorul și trebuie să fim în stare să explicăm viitorul fiecărui cetățean. Vom crește încrederea în Uniunea Europeană numai în măsura în care deciziile luate la nivel european generează bunăstare, iar oamenii pot să vadă beneficii concrete. Altfel, nu facem decât să încurajăm spaime alimentate populist. Aceasta este provocarea pentru UE și pentru noi, individual.

Sursa Foto: Parlamentul European/ Credit: Pietro Naj-Oleari