EXCLUSIV - MCV nu este obligatoriu pentru Guvernul Orban. Transparenţă doar de faţadă la Ministerul Justiţiei, în selectarea viitorilor şefi de parchete

Ministerul Justiţiei, Cătălin Predoiu, refuză să facă publice evaluările comisiei de specialişti cu privire la candidaţii pentru funcţiile de conducere din marile parchete. În condiţiile în care Comisia Europeană a recomandat în mai multe rapoarte MCV "punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția", Cătălin Predoiu recunoaşte indirect că propunerile sale au fost unele strict politice. Potrivit unor surse din sistemul judiciar, în urma interviurilor susţinute de candidaţi, comisia i-a evaluat negativ pe unii dintre procurori.

Pe data de 5 decembrie 2019, într-o conferinţă de presă la Cotroceni, l-am întrebat pe preşedintele Klaus Iohannis de ce ministrul Justiţiei a încălcat recomandările MCV, declanşând procedura de selecţie a şefilor de parchete înaintea de schimbarea procedurii. Preşedintele a sfârşit prin a răspunde că recomandările MCV nu sunt obligatorii, declaraţie asupra căreia a revenit după câteva zile, chiar în şedinţa de alegeri de la CSM. De asemenea, Klaus Iohannis mai spunea: "Vă garantez eu că (numirile) nu vor fi rezultatul unui troc politic, fiindcă până la urmă ajung la mine."

Ministerul Justiţiei a organizat concursul pentru şefia PÎCCJ, DNA şi DIICOT, interviurile au fost susţinute în faţa unei comisii de experţi, iar la final Cătălin Predoiu a anunţat numele celor propuşi. La PÎCCJ a fost propusă tocmai persoana care a semnat pentru legalitatea OUG 13/2019, la DNA a fost propus un procuror fără palmares de la un parchet mic, iar la DIICOT a fost propusă actuala şefă interimară. Având în vedere CV-urile celor aleşi şi prestaţiile de la interviu, propunerile pot fi considerate adevărate surprize, explicabile cel mult prin eventuale jocuri de culise.

Astfel, pe data de 23 ianuarie, am solicitat Ministerului Justiţiei să facă publice şi evaluările comisiei de experţi, care, teoretic, potrivit celor susţinute public de ministrul Predoiu şi de preşedintele Iohannis, au stat la baza alegerii procurorilor propuşi. Solicitarea transmisă Ministerului Justiţiei:

"Având în vedere procedura de selecţie stabilită pentru candidaţii la funcţiile de procuror general al PÎCCJ, procuror-şef al DNA şi procuror-şef al DIICOT, anunţată prin comunicatul Ministerului Justiţiei din data de 2 decembrie 2019,

Luând în considerare recomandarea Comisiei Europene cuprinsă în raportul MCV din ianuarie 2017 şi reiterată în rapoartele ulterioare, referitoare la "punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția",

Ţinând cont de declaraţia domnului ministru Cătălin Predoiu din data de 14 ianuarie 2019: "Este o procedură transparentă, facem mai mult decât ne cere legea, dar am optat pentru această manieră de a desfășura interviurile pentru a da încredere că încercăm să evaluăm toate fațetele profesionalismului, echilibrului, capacității de a conduce sisteme publice ale candidaților, cooptând în comisia de interviu mai specialiști care să vină cu întrebări din diverse unghiuri de abordare în funcție de profesiile lor, în funcție de specializările lor, astfel încât să am o imagine cât mai completă asupra calităților pe care le au candidații înainte de a lua decizia eventuală de propunere.",

V-aş ruga să-mi transmiteţi, în temeiul Legii 544/2001 şi al principiului transparenţei afirmat de domnul ministru Cătălin Predoiu, concluziile comisiei de interviu pentru fiecare dintre candidaţii la cele trei funcţii anterior menţionate."

Ministerul Justiţiei refuză însă să facă publice evaluările membrilor comisiei, contrazicându-se în două paragrafe succesive: dacă prima dată afirmă că membrii comisiei i-au comunicat evaluările proprii, în paragraful următor se menţionează că nu a fost vorba despre o evaluare. În final, Ministerul Justiţiei recunoaşte că, dincolo de opinia comisiei, decizia i-a aparţinut ministrului în mod exclusiv, ceea ce vine în contradiţie evidentă cu recomandările MCV.

"În ceea ce priveşte derularea procedurii de la nivelul Ministerului Justiţiei şi în baza căreia ministrul justiţiei a formulat propunerile, potrivit legii, in acord cu criteriile de evaluare, fiecare membru al comisiei şi-a exprimat opinia referitoare la nivelul de îndeplinire de către fiecare candidat a criteriitor menţionate.

După cum se poate constata din înregistrările afişate pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, fiecare membru al Comisiei a putut adresa întrebări candidaţilor in scopul fundamentării opiniei cu privire ta îndeplinirea criteriitor de evaluare pe care a prezentat-o, ulterior, ministrului justiţiei.

Aşa cum rezultă din punctul 1 litera h) din Criteriile de organizare şi desfăsurare a selecţiei, ministrul justiţiei a evaluat opiniile membrilor Comisiei cu privire la nivelul de indeplinire a criteriitor de evaluare de către fiecare candidat. Prin urmare, nu a fost vorba despre un sistem de notare/evaluare.

Procedura aleasă este în concordanţă cu jurisprudenţa consacrată în materie de proceduri de selecţie pe bază de interviu, potrivit cu care membrii comisiilor de interviu dispun de o marjă largă de apreciere a aptitudinilor candidaţilor în raport cu funcţiile pentru care candidează, prin evaluarea proiectelor/lucrărilor depuse, căt şi a modului de prezentare a proiectetor în faţa comisiei, un criteriu relevant derivănd şi din calitatea răspunsurilor candidaţilor la întrebările adresate de membrii comisiei. Această marjă de apreciere care le conferă puterea opiniei, derivă din autoritatea lor ştiinţifică şi profesională. Nu mai puţin, ministrul justiţiei, la rândul său, a avut posibilitatea să îşi formeze opiniile atât pe baza răspunsurilor la întrebările puse de către acesta candidaţilor, cât şi a celor date la întrebările membrilor Comisiei de interviu.

Potrivit legii, decizia privind propunerile formulate aparţine în mod exclusiv ministrului justiţiei", se arată în răspunsul Ministerului Justiţiei.

Răspunsul integral al Ministerului Justiţiei poate fi citit AICI! (.pdf)

Ministrul Justiției a anunțat pe 21 ianuarie propunerile pentru conducerea marilor parchetelor, în urma interviurilor derulate: Gabriela Scutea - procuror general, Crin Bologa - procuror-șef al DNA și Giorgiana Hosu - procuror-șef al DIICOT. Aceştia vor susţine interviurile în faţa Secţiei pentru procurori a CSM pe 11 februarie, după care vor primit un aviz consultativ, înainte de a ajunge pe masa preşedintelui, căruia îi aparţine decizia finală de numire în funcţie.