Alianţa USR PLUS Bihor şi-a dezvăluit primii candidaţi la alegerile locale: pretendenţii la primăriile din Beiuş, Oşorhei şi Brusturi

by
https://cdn.ebihoreanul.ro/static/gallery_big/conferinta-USR_31012020.JPG

După ce marţea aceasta Alianţa USR-PLUS Bihor a anunţat că cele două organizaţii componente au devenit primele din ţară unde s-a convenit asupra candidaturilor comune la alegerile locale din vară, dar fără a arăta cine sunt viitorii candidaţi, preşedinţii filialelor, Silviu Dehelean şi Ioana Mihăilă, i-au prezentat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute vineri, pe primii trei pretendenţi la funcţii de primar.

Cu acest prilej, Dehelean a precizat că în plan local, Alianţa USR-PLUS va colabora în primul rând cu PNL, iar asta "în mod natural", dar a precizat că va avea discuţii şi cu UDMR şi, "într-o mai mică măsură", cu PSD.

Candidaţi în 80% din localităţi

Preşedintele USR Bihor a afirmat că cele două organizaţii, care însumează 1.250 membri (400 PLUS şi 850 USR) vor avea candidaţi comuni în aproximativ 80% din unităţile administrativ-teritoriale din Bihor.

Cel mai greu se mişcă lucrurile în partea de nord a judeţului, unde populaţia este preponderent de etnie maghiară, iar asta se întâmplă în ciuda eforturilor de comunicare cu aceasta, inclusiv în limba maghiară. "În partea de nord a judeţului ajungem cel mai greu, deşi am încercat totdeauna să avem o comunicare cât mai strânsă şi mai eficientă cu comunitatea maghiară", a spus Dehelean.

Primii trei

În ce priveşte cei dintâi candidaţi comuni ai Alianţei USR-PLUS Bihor, aceştia sunt Sorin Briscan (membru PLUS) - la Primăria Beiuş, Radu Gavra (PLUS) - Primăria Brusturi şi Vasile Negruţ (USR) - Primăria Oşorhei.

Proprietar al unei mici fabrici de mobilă "pe care am făcut-o de la zero", implicat în mai multe ONG-uri şi participant constant la protestele prin care beiuşenii au cerut reabilitarea DN 76, Sorin Briscan a afirmat că va candida la funcţia de primar (deţinută în prezent de un PNL-ist cu rezultate slabe) cu hotărârea "să fac ce trebuie, nu ce dă bine", astfel că este pregătit să ia şi decizii nepopulare pentru a face ordine în orăşelul de la poalele Munţilor Bihorului.

Specialist în vânzări şi proprietar, împreună cu soţia, a două farmacii în comunele Brusturi şi Sârbi, Radu Gavra a spus că doreşte să conducă Primăria Brusturi (în prezent "ocupată" de o reprezentantă a PSD), aşa încât comuna să nu mai fie "rămasă în urmă" şi fără "niciun fond european accesat".

La rându-i, viitorul candidat la Primăria Oşorhei, Vasile Negruţ, s-a prezentat amintind că de 20 de ani lucrează ca "manager la o companie multinaţională", fiind primul care a deschis un magazin Orange în Oradea. Negruţ a spus că are ca target inclusiv obţinerea majorităţii în Consiliul Local Oşorhei, dominat în prezent de PNL, dar şi, răspunzând la întrebarea unui jurnalist, că ar fi de acord cu unificarea comunei Oşorhei cu municipiul Oradea, temă "la modă" în urmă cu câţiva ani, deoarece acest lucru ar contribui la creşterea calităţii vieţii localnicilor.

Cu PNL pentru "modernizarea României"

Răspunzând unei întrebări formulate de BIHOREANUL, deputatul Silviu Dehelean a dat câteva lămuriri despre sistemul de alianţe şi colaborări în plan local al Alianţei USR-PLUS, arătând că "în mod natural" cele două partide vor să conlucreze în primul rând cu PNL. "Acolo unde nu vom avea majorităţi în consilii, bineînţeles că vom discuta cu celelalte partide. În mod natural şi organic, există o aşteptare ca USR-PLUS să colaboreze cu PNL, având obiectivul să modernizăm România. Noi vrem să modernizăm mai repede, ei probabil vor mai încet", a spus şeful USR Bihor.

"Dar asta nu înseamnă că n-o să discutăm şi cu UDMR şi, într-o mai mică măsură, cu PSD. Deocamdată nu văd unde s-ar putea întâmpla asta, dar niciodată să nu zici niciodată", a completat Dehelean.

De altfel, şi cei trei viitori candidaţi la primării au afirmat că vor încerca să colaboreze chiar şi cu reprezentanţi ai PSD în consiliile locale, Sorin Briscan explicând că "relaţiile dintre oameni sunt mult mai importante decât relaţiile dintre partide", aşa că scopul comun trebuie să fie, indiferent de apartenenţa la un partid sau la altul, dezvoltarea comunităţilor locale.