Cine cumpără cetățenia Moldovei prin „investiții”?

Nu cunoaștem mai nimic despre cei ce au primit sau au solicitat cetățenia Republicii Moldova în baza investițiilor: nici numele, nici țara de origine și nici valoarea investițiilor acestora. Informațiile sunt secretizate, invocându-se pretexte, precum confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal.

O radiografie a schemei moldovenești de comercializare a pașapoartelor de Elena Varta, directoare de programe CPR Moldova.

Deși autoritățile susțin contrariul, informațiile privind beneficiarii programului cetățenie prin investiții sunt de interes public.

Încercăm să înțelegem, inclusiv analizând experiența unor state ce au implementat instrumente asemănătoare, care riscă să fie profilul solicitanților cetățeniei moldovenești.

Vize și cetățenii de vânzare

Inițiative de tip “golden passport” sau “golden visa”, presupun oferirea dreptului la reședință sau cetățenie în schimbul unor investiții în hârtii de valoare ale statului, sectorul imobiliar sau orice alt domeniu considerat “strategic” de țara ce eliberează documentul. Deseori descrise ca inițiative menite să atragă investițiile străine, să creeze locuri de muncă și să relanseze anumite sectoare sau economia țării, în general, aceste programe, în realitate, presupun numeroase riscuri legate de scheme de spălare de bani sau evaziunea fiscală, iar obiectivele setate inițial rămân, de multe ori, doar pe hârtie.

Peste o sută de state au inițiat astfel de programe. Doar a zecea parte din ele se referă la obținerea cetățeniei.

În blocul comunitar, 17 state UE oferă “vize de aur”. Cele mai multe vize de acest gen au fost eliberate de Spania, Ungaria, Portugalia, Grecia, Letonia, Lituania și Marea Britanie.

Nivelul investițiilor pentru a obține acest tip de drept de reședință variază de la câteva sute de mii de euro la câteva milioane de euro și, deseori, include posibilitatea obținerii cetățeniei, la o anumită etapă.

În Portugalia, spre exemplu, poți obține dreptul la reședință, dacă: investești 500 mii de euro în piața imobiliară portugheză, un milion de euro în economia țării sau înființezi un business ce ar crea minimum 10 locuri de muncă. Programul de oferire a vizelor de reședință contra investiții din Marea Britanie (Tier 1 (investor)) presupune un minimum de investiții de 2 milioane de lire sterline. Investitorii au dreptul să obțină, după câțiva ani, reședința permanentă.

Din întregul bloc comunitar, doar 3 state europene oferă posibilitatea “cumpărării” cetățeniei în schimbul unor investiții. Este vorba de Malta, Cipru și Bulgaria.

În Malta, solicitanții trebuie să contribuie cu 650 de mii de euro într-un fond național de dezvoltare și să investească 150 mii de euro în obligațiuni de stat sau să cumpere proprietăți cu valoarea minimă de 350 mii de euro. Cipru oferă pașapoarte europene în schimbul unor investiții de cel puțin 2 milioane de euro. De când a demarat programul, peste 4000 pașapoarte au fost oferite investitorilor și membrilor lor de familie.

Calul troian în UE?

Inițiativele de “comercializare” a dreptului de reședință și a pașapoartelor își pierd din atractivitate și tot mai multe state europene fie renunță la ele, fie intensifică verificările sau reduc numărul de vize și pașapoarte eliberate.

Tendința respectivă s-a accentuat după raportul dur al UE din 23 ianuarie 2019, care a tras alarma privind riscurile legate de implementarea unor atare inițiative.

Comisia Uniunii Europene a cerut statelor membre să înăsprească verificările pentru solicitanții non-UE care doresc să obțină cetățenia europeană. Cele mai mari preocupări enunțate de executivul European sunt legate de aspecte ce țin de: securitate, spălare de bani și evaziune fiscală. Raportul subliniază îngrijorările UE legate de scheme similare lansate în state ce vor să adere la Uniunea Europeană – Moldova, spre exemplu. Comisia europeană este alarmată și de aspecte legate de transparență, și anume lipsa unor informații clare legate de modul în care schemele funcționează, inclusiv numărul de dosare recepționate, acceptate și refuzate, dar și originea solicitanților.

Comisia Europeană s-a angajat să monitorizeze sistemele de acordare a cetățeniei în schimbul investițiilor, inclusiv în țările ce beneficiază de regimul liberalizat de vize cu UE. Republicii Moldova i s-a recomandat anularea programului și inițierea unei investigații legate de demararea și promovarea acestuia.

Și Parlamentul European (rezoluție votată pe 16 ianuarie 2014) avertiza că ”dreptul la circulație sau la rezidență liberă în UE nu trebuie să fie considerate bunuri comercializabile”. Iar Comisarul European pentru justiție, Vera Jourova, enunța, referindu-se la programele de vize și cetățenii prin investiții, că executivul european nu își dorește “un cal troian în UE”.

Mai puțin atractive decât în trecut?

Imediat după criticile Comisiei UE, Cipru a înăsprit procesul de verificare al solicitărilor, iar în noiembrie 2019, a retras 26 de pașapoartele eliberate investitorilor și familiilor acestora. Deținătorii altor 2000 de pașapoarte urmează să treacă prin verificări repetate. De asemenea, a fost redus numărul de cetățenii acordate anual.

Între timp, Ministrul Justiției bulgar a anunțat că țara sa renunță la programul cetățenie prin investiții. Motive invocate: neatingerea obiectivelor legate de creșterea investițiilor și creștere economică. Programului bulgar i s-au reproșat anumite probleme legate de erori în procesarea cererilor.

În decembrie 2018, autoritățile britanice anunță finalul acordării vizelor în schimbul investițiilor din cauza unor suspiciuni legate de scheme de spălare de bani. La foarte scurt timp, însă, s-a renunțat la această decizie. Guvernul britanic a precizat, totuși, că din 2019 auditori independenți vor evalua cererile și istoricul financiar ale solicitanților.

Radiografia schemei moldovenești de comercializare a pașapoartelor

Programul cetățenie prin investiție, criticat dur de Transparency International, partidele de opoziție și FMI din cauza riscului de corupție și spălare de bani, a fost promovat de Partidul Democrat și prevede, în linii generale, că oricine a investit în Republica Moldova poate obține rapid cetățenia țării noastre.

Mai exact, este vorba de persoanele ce varsă o contribuție nerambursabilă de cel puțin 100 mii de euro în Fondul de investiții publice pentru dezvoltarea durabilă sau investesc de 250 mii de euro într-o afacere imobiliară sau hârtii de valoare de stat.

Pentru implementarea programului s-au făcut amendamente la legea cetățeniei. Condițiile de acordare a cetățeniei au fost incluse într-un proiect separat de hotărâre de guvern, elaborat de Ministerul Justiției.

Lucru foarte curios, amendarea legii cetățeniei s-a făcut în aceeași zi în care s-a votat în prima lectură legea liberalizării capitalului și stimulării fiscale. Autorii ambelor inițiative sunt: fostul speaker, Andrian Candu și deputatul democrat, Sergiu Sârbu.

Proiectele, totuși, au avut o soartă diferită. Inițiativa de liberalizare a capitalului a fost retrasă din cauza criticilor și presiunii din partea societății civile, și partenerilor externi, iar proiectul de amendare a legii cetățeniei a trecut fără să trezească, la acel moment, reacții virulente.

Lansarea oficială a programului cetățenie prin investiții s-a făcut în noiembrie 2018, în cadrul Conferinței Globale a Reședinței și Cetățeniei din Dubai. Conform ex-ministrului Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, valoarea cumulativă a investițiilor urma să ajungă la 1,3 miliarde de euro. Programul, de asemenea, trebuia să stimuleze creșterea economică și să contribuie la investiții “în infrastructură, educație și alte proiecte de importanță strategică pentru Republica Moldova”.

Abrogarea eșuată

Un proiect de lege pentru abrogarea programului, promovat de Blocul Acum, a fost votat în prima lectură în iunie 2019. Abrogarea definitivă a fost, însă, amânată până la prelucrarea celor 32 dosare deja înregistrate. Motivul invocat – evitarea costurilor legate de eventuale penalități ce-ar fi urmat să le plătească Republica Moldova consorțiului companiilor ce trebuiau să elaboreze, implementeze și promoveze programul de dobândire a cetățeniei.

Pe 31 iulie 2019, deputații au aprobat instituirea unui moratoriu de 4 luni, începând cu 23 august, asupra recepționării unor noi cereri de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin investiții, cererile deja primite urmând să fie procesate. La expirarea acestui termen, pe 20 decembrie 2019, Guvernul Chicu anunță, însă, că va extinde moratoriul cu încă două luni.

Între timp, atât deputații din opoziție, cât și organizații precum Transparency International lansează apeluri privind necesitatea abrogării urgente a programului.

Cine-s beneficiarii unor scheme similare în alte țări?

Niciuna din schemele privind cetățenia prin investiții, implementate în cele trei țări ale Uniunii Europene, nu oferă informații despre identitatea celor ce au obținut cetățenia în baza investițiilor.

Pentru a înțelege mai bine care sunt riscurile legate de profilul potențialilor solicitanți ai cetățeniei moldovenești, este suficient să parcurgem materialele publicate de presa internațională, inclusiv cea de investigație și ne vom convinge că o mare parte din cei care au profitat de pe urma schemelor de obținere a cetățeniei UE, sunt persoane implicate în scandaluri de spălare de bani sau evaziune fiscală.

Cipru, bunăoară, a oferit mii de pașapoarte europene, aproape jumătate – cetățenilor ruși. Din rândul acestora, o mare parte oligarhi sau personaje din anturajul președintelui Vladimir Putin.

Printre deținătorii pașapoartelor cipriote, este și miliardarul Oleg Deripaska, investigat pentru spălare de bani pentru mafia rusă și suspectat de alte afaceri dubioase, și legături cu crima organizată. Oligarhul este, de asemenea, unul din cei mai bogați oameni din Federația Rusă și un apropiat al președintelui rus. Deripaska și familia sa figurează în lista celor 26 de solicitanți străini cărora Cipru a decis să le retragă cetățenia în noiembrie 2019. Un alt cetățean al Federației Ruse ce a primit cetățenia cipriotă este Leonid Lebedev, inculpat în Federația Rusă într-un dosar de fraudă în valoare de 220 milioane USD.

Malta, la rândul ei, a oferit pașapoarte inclusiv rudelor apropiate ale prim-ministrului și dictatorului cambodgian Hun Sen, la putere de mai bine de 30 de ani și acuzat de persecutări sistematice ale oponenților săi politici.

Programul cetățenie pentru investiții promovat de democrații din Republica Moldova se consideră că are multe similitudini cu cel maltez.

Transparency International Rosia descrie programul maltez ca fiind caracterizat de „abuzuri legate de procurarea pașapoartelor”, “lipsa transparenței”, printre beneficiari fiind „persoane legate cu autoritățile ruse și persoane acuzate de corupție”.

În listele publicate de autoritățile malteze, “cetățenii economici” nu sunt separați de persoanele care au obținut cetățenia prin naturalizare sau naștere. Jurnalista malteză Daphne Caruana Galicia, omorâtă în octombrie 2017, a fost prima care a încercat să identifice persoanele din acele liste și a scris despre practica largă de comercializare a pașapoarte malteze, „afacere” ce a asigurat cea mai mare parte din veniturile informale ale oficialilor maltezi.

Probleme similare există și în cazul programului bulgar. Unele investigații indică faptul că peste 114 de străini deținători ai pașapoartelor bulgare ar figura pe lista neagră a Interpolului.

Un subiect ce a stârnit un adevărat scandal public în Bulgaria a fost legat de retragerea cetățeniei milionarului rus, Serghei Adoniev, după ce un ONG local a alertat autoritățile bulgare despre faptul că Adoneiv este condamnat pentru fraudă în SUA.

Zero informații despre beneficiarii pașapoartelor moldovenești

Conform unor amendamente adoptate ulterior, decretul de acordare al cetățeniei moldovenești în baza investițiilor nu mai conține nici numele, nici prenumele solicitanților. Unica informație care se publică este numărul de identificare al dosarului, care nu ne spune nimic, nici nouă, nici jurnaliștilor de investigație.

Din momentul lansării programului în Republica Moldova au fost depuse câteva zeci de cereri, nu știm, însă, cu exactitate câți din ei au primit pașapoarte. Inițial, autorii proiectului de lege intenționau să ofere 5000 de pașapoarte solicitanților principali (art. 17 (7), legea cetățeniei).

Primul decret de acordare a cetățeniei contra investiții a fost semnat de Igor Dodon la sfârșitul lunii martie 2019. Conform fostei vicedirectoare a Agenției Servicii Publice, Iulia Petuhov, ar fi vorba de un investitor din domeniul IT. Al doilea decret a fost publicat în Monitorul Oficial pe 31 mai 2019. Exact ca și în primul caz, informațiile despre noul cetățean, precum ar fi numele sau țara de origine sunt secretizate. Nu cunoaștem, nici de această dată, detalii despre valoarea sau tipul investițiilor. Al treilea (și ultimul) decret a fost semnat la sfârșitul lui iulie și viza trei solicitanți principali și membrii familiilor acestora.

Informații legate de unul din solicitanții cetățeniei moldovenești a reușit să ajungă în presă, imediat după extinderea moratoriului și declarația făcută de Igor Dodon în cadrul unei emisiuni televizate. Este vorba de Andrei Goncearenko, persoana care a cumpărat 95% din capitalul Avia Invest, compania ce are în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău. Goncearenko și-ar fi depus dosarul pentru obținerea cetățeniei în luna iunie 2019. Conform unor surse, Goncearenko ar avea probleme cu legislația rusă.

Discriminare și informații de interes public

Cetățenia RM poate fi obținută în baza mai multor temeiuri (legea cetățeniei, art. 10): naștere, recunoaștere, adopție, redobândire și naturalizare.

În mod normal, persoanelor care obțin cetățenia, li se publică, în decretul privind acordarea cetățeniei, atât numele, prenumele, cât și anul și locul nașterii.

În cazul dobândirii cetățeniei prin investiții, excluderea numelui și prenumelui din decretul de acordare a cetățenie s-a făcut ulterior, după adoptarea unor amendamente adiționale în 2018. Motivele pe care le-au invocat autoritățile pentru secretizarea acestor detalii s-ar referi la necesitatea păstrării confidențialității și protecția datelor cu caracter personal.

Acest lucru, însă, presupune existența unei discriminări legate de procesarea și publicarea informațiilor între beneficiarii ce dobândesc cetățenia prin metode clasice și cei ce doresc și au posibilitatea să o “cumpere”.

În al doilea rând, detalii precum identitatea, originea, volumul și tipul investițiilor solicitanților care “au achitat” pentru cetățenia țării noastre, sunt informații de interes public. Din mai multe motive, inclusiv din cauza anumitor riscuri, dar și scandalurile recente din R. Moldova legate de frauda bancară și scheme de spălare de bani. Un argument adițional, în acest sens, este Hotărârea Curții Constituționale din 2019, ce a creat un precedent, anulând îngrădirea accesului la informație presei, în ceea ce privește identitatea beneficiarilor legii privind declararea voluntară.

Concluzii

Programul cetățenie prin investiție, lansat de autorități cu mult fast în 2018, reprezintă, mai curând, o schemă specifică zonelor offshore și paradisurilor fiscale, care preferă, în majoritatea cazurilor, să facă abstracție de standardele internaționale legate de transparență.

Dacă Parlamentul Republicii Moldova nu votează de urgență abrogarea programului, amendarea prevederilor ce îngrădesc accesul publicului la informațiile ce țin de identitatea solicitanților, este absolut necesară.

Secretizarea informațiilor legate de beneficiari este periculoasă, dat fiind capacitatea redusă a statului nostru de a verifica și urmări proveniența resurselor financiare. Conform notei Centrului Național Anticorupție, amendamentele ce au adus la secretizarea informațiilor legate de identitatea celor ce obțin cetățenia prin investiii ,“nu asigură un filtru valoric adecvat și util statului Republica Moldova, ba dimpotrivă, creează riscuri majore de legalizare, direct sau indirect, personal sau prin persoane interpuse, a mijloacelor financiare de proveniență dubioasă.”

Coincidență sau nu, Republica Moldova a lansat programul pe un val de reticențe și decepții în ceea ce privește schemele de oferire a cetățeniei și vizelor în baza investițiilor, urmat de renunțarea la ele sau înăsprirea procedurilor în mai multe state ale Uniunii Europene. Este firesc să ne întrebăm dacă țara noastră riscă să devină, în aceste circumstanțe, o poartă de acces pe continentul european pentru cei ce: fie n-au trecut “filtrul” statelor UE, fie le-a fost retrasă cetățenia europeană, ca în cazul celor 26 de “investitori” din Cipru?

Elena Varta, directoare de programe CPR Moldova