Sociolog: Societatea românească nu aplică zicala „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”

Nemulţumire în comunitatea din Ditrău după angajarea a doi muncitori din Sri Lanka la o fabrică de pâine. Oamenii susţin că le e teamă ca la ei în comună "să nu vină un val de migranţi", care să le impună cultura lor şi să le pună în pericol siguranţa. Proprietarii caselor în care erau cazați brutarii au primit amenințări de la localnici, astfel că patronii fabricii de pâine au decis să îi mute pe aceştia la Gheorgheni. Liderii politici din judeţul Harghita condamnă manifestările de xenofobie şi cer autorităţilor să ia măsuri pentru ca situația să nu degenereze.

Localnicii din comuna Ditrău, județul Harghita, sunt chemați la o adunare populară, sâmbătă. Sătenii sunt supărați că o brutărie a angajat doi imigranți din Sri Lanka și se tem că aceștia vor crea probleme. În urma presiunii publice, cei doi bărbați s-au mutat din Ditrău într-o localitate învecinată. Brutăria a apelat la forță de muncă din străinătate pentru că nu a găsit pe plan local. Administratorul firmei a declarat pentru Mediafax că după angajarea celor doi străini, mai mulți localnici și-au manifestat intenția de a lucra la brutărie, deși înainte au refuzat. Kollo Katalin a catalogat ca inumană atitudinea localinicilor care vor să-i alunge din Ditrău pe cei doi străini care au contract de muncă pe doi ani și nu sunt migranți ilegali.

Loading...

Ignoranța este o meteahnă veche a societății românești, explică la RFI sociologul Gelu Duminică. Problemele de genul acesta vor fi din ce în ce mai dese întrucât România are nevoie de forță de muncă:

Teama asta pe care unii politicieni la nivel european, chiar și la nivel național, au injectat-o în societate, cum că peste noi o să vină poporul chinez, iată că prinde. Și o să prindă din ce în ce mai mult. Societatea românească nu a pus în practică cea ce dorește să primească atunci când pleacă afară. Închipuiți-vă că străinii ar fi tratat românii după Dincă de la Caracal, sau după Cap de Porc, marele proxenet din Spania, și ne-ar fi considerat pe toți, cei care plecăm afară să muncim, niște infractori.

(...) În zonele din Harghita, Covasna, Mureș, statul român nu a investit mai deloc, cu fonduri europene, sau cu fonduri naționale. De cealaltă parte, accesul la informație le oferă discursuri de "tu trăiești așa din cauza migranților, tu trăiești așa din cauza UE". Singurele investiții la nivel local sunt cele promovate de statul maghiar. În momentul în care statul maghiar investește mai mult decât statul român în educațiea din zona respectivă, oare care valori vor fi promovate? Cele românești sau cele maghiare? Nu ar trebui să judecăm atât de aspru, ci ar trebui să ne uităm la ce face statul român în astfel de situații, pentru toți cetățenii, indiferent de etnie, astfel încât să contrabalanseze, astfel încât să ofere bunăstare, astfel încât să ofere valorile alea ale Uniunii Europene la care Români a achiesat, dacă se consideră mai europeană decât Ungaria.