5 grame de plastic ajung saptamanal in corpul fiecaruia dintre locuiorii planetei

Cinci grame de plastic ajung, saptamanal, in organismul fiecarui locuitor al planetei prin aer, apa sau hrana, in timp ce cantitatea de plastic "depozitata" in oceane este estimata, in prezent, la circa 150 de milioane de tone, motiv pentru care Consiliul Uniunii Europene a decis sa interzica o parte din produsele de plastic utilizate zilnic, incepand din iulie 2021, se mentioneaza intr-o analiza Deloitte Romania, publicata luni.

"Nu mai putin de cinci grame de plastic ajung saptamanal in organismul fiecarui locuitor al planetei prin aer, apa sau hrana (...) Este deja bine cunoscuta problema poluarii apelor marine cu produse din plastic aruncate in cel mai neglijent mod de catre populatie. Cantitatea de plastic 'depozitata' in oceane este estimata astazi la circa 150 de milioane de tone. La o analiza superficiala, poate parea ca efectele nu sunt neaparat vizibile asupra oamenilor, insa fiecare dintre noi ajunge la un moment dat sa ingereze plastic.

Cum se poate intampla asta? Simplu: fauna marina ingereaza bucatele de plastic, pe care le confunda cu hrana, iar aceasta este consumata de populatie. De asemenea, mici particule de plastic se regasesc in aer, apa si in alte alimente. Acestea sunt cateva dintre motivele pentru care, la nivel mondial, a fost initiata o miscare pentru a stopa fenomenul. Aparent, in fruntea plutonului se afla Uniunea Europeana", arata sursa citata.

Specialistii Deloitte amintesc de faptul ca Uniunea Europeana a decis interzicerea, incepand cu 3 iulie 2021, a comercializarii de produse specifice din plastic, respectiv tacamurile de unica folosinta, betisoarele de urechi, paiele/betele pentru agitat bauturi, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare si recipientele pentru fast-food/bauturi din polistiren expandat.

"Pe de alta parte, este clar ca modul de trai al locuitorilor Uniunii Europene ar fi afectat major daca s-ar interzice brusc toate produsele din plastic. Tinand cont de acest aspect, dar si de necesitatea diminuarii poluarii, Consiliul UE a optat, in prima faza, pentru o masura aparent mai blanda, respectiv aceea de reducere a consumului anumitor produse din plastic. Printre companiile vizate sunt cele care comercializeaza produse de tipul fast-food, cele din industria tutunului, din industria producatoare de bauturi carbogazoase sau care imbuteliaza apa de baut", conform companiei de consultanta.

O alta masura, complementara, consta in stabilirea unor obligatii de colectare. Astfel, producatorii vor fi nevoiti sa asigure, pana in 2025, colectarea anuala a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET si reciclarea anuala a minimum 25% din produsele de acest tip. In aceeasi ordine de idei, pana in 2029, Romania trebuie sa asigure o colectare anuala de minimum 90% a sticlelor de tip PET si, pana in 2030, o reciclare de minimum 30%. Obiectivele sunt, asadar, ambitioase.

De asemenea, un producator de produse din plastic de unica folosinta stabilit in Germania care doreste sa comercializeze respectivele produse in Romania este obligat sa desemneze un reprezentant local care sa preia aceasta responsabilitate. In acest caz, cel mai indicat este sa se incheie un contract de transfer de responsabilitate intre nerezidentul german si o organizatie care implementeaza obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului (OIREP).

In privinta situatiei din Romania, analiza Deloitte scoate in evidenta intentia autoritatilor de modificare a practicilor curente privind produsele si ambalajele de unica folosinta din plastic.

"Sunt deja vizibile efectele anumitor masuri implementate de autoritatile romane. Spre exemplu, de aproximativ un an, pungile din plastic subtire si foarte subtire cu maner sunt interzise la comercializare. Se incurajeaza, in schimb, reutilizarea pungilor din plastic si inlocuirea cu pungi din materiale biodegradabile sau compostabile. In aceeasi ordine de idei, este imbucuratoare tendinta lanturilor de magazine si a restaurantelor de tip fast-food de a inlocui paiele pentru bauturi ori caserolele din plastic cu unele din carton sau alte materiale biodegradabile.

Asadar, este clara intentia de modificare a practicilor curente privind produsele si ambalajele de unica folosinta din plastic, tendinta ce va lua amploare intr-un ritm alert atat in Romania, cat si la nivel mondial. Important este ca efectele masurilor propuse si implementate sa se simta cat mai curand.

Insa problema grava, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezinta lipsa minimei educatii civice. Nu este cazul sa tintim din start sa ajungem la nivelul tarilor dezvoltate unde exista orase cu zero deseuri, pentru ca populatia colecteaza selectiv si deseurile sunt reciclate integral, insa putem incepe cu un minim efort: acela de a arunca deseurile in cosul de gunoi", explica Adrian Teampau, director Taxe Indirecte, Deloitte Romania.

In data de 21 mai 2019, Consiliul Uniunii Europene a adoptat noile norme privind articolele din plastic de unica folosinta, care vizeaza reducerea deseurilor marine din plastic.

Normele introduc o interdictie privind anumite articole de unica folosinta fabricate din plastic, in cazul carora exista alternative pe piata: betisoarele pentru urechi, tacamurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru bauturi, betisoarele pentru baloane, precum si paharele, recipientele pentru alimente si bauturi fabricate din polistiren expandat si toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile, precizeaza Comisia Europeana. De asemenea, sunt adoptate masuri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente si pahare pentru bauturi fabricate din plastic, precum si aplicarea unei marcari si etichetari specifice in cazul anumitor produse.

In plus, vor exista scheme de raspundere extinsa a producatorilor care sa acopere costurile aferente eliminarii deseurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun si echipamentele de pescuit.

Uniunea Europeana are ca obiectiv o colectare separata a sticlelor din plastic de 90% pana in 2029 (77% pana in 2025) si introducerea unor cerinte de proiectare pentru atasarea capacelor la sticle, precum si obiectivul de a include in proportie de 25% plastic reciclat in sticlele PET incepand cu 2025 si de 30% in toate sticlele din plastic incepand cu 2030.

Statele membre au la dispozitie doi ani pentru a transpune noua Directiva a Consiliului UE in legislatiile nationale.