Comisia pentru constitutionalitate din Senat il contrazice pe Melescanu: Nu exista un conflict juridic intre Inalta Curte si Parlament
Comisia pentru constitutionalitate din Senat considera ca nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte, si Parlament, pe de alta parte, modul de desemnare a judecatorilor in completurile de trei putand fi stabilit si prin acte administrative normative.
"Membrii Comisiei pentru constitutionalitate din Senat au analizat cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Parlamentul Romaniei si ICCJ, cerere formulata de presedintele Senatului, Teodor Melescanu, si au hotarat, cu majoritate de voturi, sa transmita Biroului permanent al Senatului proiectul punctului de vedere.
Apreciem ca nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre ICCJ, pe de o parte, si Parlamentul Romaniei, pe de alta parte, modul de desemnare a judecatorilor in completurile de trei putand fi stabilit si prin acte administrative normative", precizeaza reprezentantii comisiei.
Ce spunea Melescanu
Potrivit sursei citate, presedintele Senatului, in cererea sa, considera ca "ICCJ, prin Colegiul de conducere, si-a arogat competente de legiferare in ceea ce priveste modul de constituire si compunere a completurilor de trei judecatori din cadrul Sectiei penale, incalcand astfel competenta Parlamentului, prin faptul ca a reglementat modul de stabilire a judecatorilor care intra in aceste completuri prin Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa. In esenta, acesta se intemeiaza pe dispozitiile art.126 alin.4 din Constitutie, potrivit caruia compunerea ICCJ si regulile de functionare a acesteia se stabilesc prin lege organic".
Comisia pentru constitutionalitate apreciaza ca, raportat la cauza de fata, situatia de fapt expusa in cererea formulata de presedintele Senatului nu poate fi calificata drept conflict juridic de natura constitutionala.
"In opinia noastra, sintagma compunerea ICCJ si regulile de functionare desemneaza principalele elemente de organizare si functionare care de altfel se regasesc in art. 18-34 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, acestea continand dispozitii privind organizarea ICCJ, competenta sa, conducerea instantei si compunerea completurilor de judecata", precizeaza comisia in punctul de vedere transmis luni, pe aceasta speta, Biroului permanent al Senatului.