Ion Iliescu, interviu la agenţia rusă TASS: Fostul preşedinte critică politica externă a României, globalizarea şi neoliberalismul

Deşi a dispărut din prim-planul vieţii publice româneşti, ba chiar şi la alegeri a apelat la urna mobilă, Ion Iliescu a acceptat să ofere un interviu agenţiei de presă din Rusia TASS. Fostul preşedinte a purtat un dialog cu legendarul corespondent al agenției TASS la București, Nikolai Morozov, cel care în zilele lui decembrie 89 transmitea chiar din Piața Universității.

Interviu apare pe site-ul TASS în limba rusă, iar mai jos sunt câteva fragmente publicate de inpolitics.ro:

”România s-a schimbat în ultimii 30 de ani, per ansamblu aș zice că în bine, deși nu putem ignora părțile rele. Eu am militat cîndva pentru un model economic mixt, o economie socială de piață. Viața a decis altfel. După 1996, consensul intern a fost distrus și s-a declanșat privatizarea accelerată – pe mai nimic – a proprietății statului. Terapia de șoc, de care nu a scăpat nicio țară din Est, s-a dovedit un real dezastru. Unii s-au deșteptat mai din timp și s-au apucat să mai repare cîte ceva, alții mai cred că terapia de șoc din România a fost încă prea slabă” spune Iliescu.

Fostul președinte mai spune că Occidentul și-a deschis piețele pentru cei din Est, ”numai că, din păcate, Uniunea Europeană a ajuns acum să însemne doar o piață de desfacere, o zonă de comerț liber unde aspectele sociale sunt neglijate, iar inechitatea e în creștere. Așadar, UE trebuie să se întoarcă la rădăcinile sale, de astă dată umăr la umăr cu Estul, ținînd cont de caracteristicile acestuia, criza de identitate și moștenirea comunistă”.

• CITEȘTE ȘI: Dezvăluire SURPRIZĂ a medicilor: Palpitaţiile ar putea fi semnul unei afecţiuni la glanda tiroidă

El nu își ascunde uluirea față de un fenomen îngrijorător:

”Procesul de transformare a României e departe de a fi deplin, iar schimbările viitoare depind de tinerele generații. Viața trebuie să-i maturizeze pe cei tineri, să-i conducă la abandonarea individualismului care se promovează în acest moment, să-i facă să înțeleagă că amenințările moderne pot fi anihiliate doar printr-un efort colectiv. Și că asta nu se poate fără stat și fără democrație.

E foarte greu pentru mine să înțeleg cum, la 30 ani de la revoluție, jumătate dintre tinerii români se declară de acord cu un regim totalitar de mînă forte și cred că acesta ar putea rezolva problemele create de slăbiciunea unui stat care și-a pierdut caracterul social.(s.n.)

Numai că totalitarismul nu e parte a soluției, ci parte a problemei. Nu mi-aș dori ca tinerii de azi să înțeleagă asta pe pielea lor”.

Vorbind despre relația cu Rusia, fostul președinte e de părere că acestea sunt departe de a fi firești:

”Din niciun punct de vedere ele nu pot fi numite normale și satisfăcătoare. Vreau să punctez că viața în coasta imperiului nu a fost niciodată prea comodă pentru țări ca România, și nu toate amintirile istorice sunt plăcute. Dar, cea mai mare greșeală ar fi să absolutizăm amintirile triste și să nu identificăm nimic bun în trecut. În esență, asta înseamnă un mecanism care blochează orice tentativă de normalizare a relațiilor.

În cazul nostru, motivele ununui asemenea blocaj sunt reprezentate de problema tezaurului. Da, asta e o problemă nerezolvată, tocmai de aceea am agreat cu Valdimir Putin crearea unui cadru de dialog asupra chestiunii și transmiterea sa către istorici. Din păcate, ea a revenit la nivel politic.

În principiu, relațiile sunt bune atunci cînd vrem noi să fie bune. Pînă acum, România pare că nu vrea relații bune cu Rusia. În Ungaria se vrea, în Polonia da. Și în Cehia, Slovacia, chiar și în țările baltice. Și, între noi fie vorba, cred că aceste țări ar avea mai multe nemulțumiri față de Rusia decît noi, dacă privim la trecut. Dar, atît timp cît acolo se simte nevoia unei normalizări a relațiilor, istoria nu mai e folosită în acele țări ca instrument de blocaj. Și nici nu cred că din acest motiv ele au devenit membre NATO sau UE mai puțin responsabile.

Problema e că politica externă a României traversează un moment foarte prost, în care îi lipsesc perspectiva și imaginația. Sper ca politicienii români să înțeleagă că normalizarea relației cu Rusia, în paralel cu schimburile culturale ori comerciale, va spori capacitatea țării de a participa la rezolvarea problemelor din țări vecine, inclusiv Moldova sau Ucraina, unde avem interese directe”(s.n.).

• Citește și: Sindromul bradului de Crăciun: BOALA CIUDATĂ care afectează din ce în ce mai mulți oameni

Ion Iliescu atacă direct în interviu și criza societății liberale, dar, mai ales, fenomenul globalizării:

”Așa zisa societate liberală e în criză din cauza eșecului modelului economic neo-liberal, cu care în mod frivol s-a identificat. Liberalismul politic înseamnă respect pentru drepturile și libertățile civile, al căror principal garant e statul, în timp ce liberalismul economic neînfrînat încearcă să reducă statele la nivel unor forme goale în tentativa de a obține profituri maxime. Astfel, suveranitatea devine un pretext pentru a-i demoniza pe apărătorii independenței statului.

Nu puteți uniformiza planeta, nu puteți distruge indentitățile culturale și naționale, ar însemna că nu ați înățat nimic din lecțiile trecutului!(s.n.)” tună fostul președinte.

”Globalizarea are părți bune și părți rele. Cred, încă, că un asemenea proces ar trebui să se desfășoare după reguli stricte, în care accentul să cadă pe aspectele sociale. Motorul creșterii economice a României de azi e tocmai globalizarea, grație companiilor multinaționale. Din nefericire, prea puțin din profitul lor e lăsat în țară pentru dezvoltarea României și creșterea nivelului de trai. Acest mecanism transformă cu certitudine globalizarea în inamicul nostru.

Nu cred că ar trebui să punem la zid fenomenul în sine, ci doar felul în care unii comit abuzuri prin intermediul lui. Iar introducerea de mecanisme protecționiste, precum face SUA în războiul comercial cu China, nu aduce decît probleme suplimentare” mai avertizează, în final, Ion Iliescu.