Românii dau mai mult de un sfert din cheltuielile consumului casnic pe alimente / Mâncarea aruncată într-un an în România ar putea hrăni timp de 20 de ani populaţia unui oraş mare din ţară / Cum poţi reduce risipa

Familiile din România dau mai mult de un sfert din cheltuielile totale ale consumului casnic pe alimente şi băuturi nealcoolice (27,8%), cel mai mare procent din Uniunea Europeană, conform Eurostat.

Următoarele clasate sunt Lituania (20,9%), Estonia (19,6%), Bulgaria (19,1%), Croaţia (18,8%) şi Ungaria (18,1%)

În 2018, gospodăriile din Uniunea Europeană au cheltuit peste 1.047 miliarde euro (echivalent cu 6,6% din PIB-ul UE) pe alimente şi băuturi nealcoolice.

Valoarea reprezintă 12,1% din cheltuielile totale de consum şi se situează ca a treia cea mai mare categorie de cheltuieli pentru gospodării, după „locuinţe, apă, energie electrică, gaze şi alte combustibili”, care au reprezentat 24,0% din cheltuielile casnice şi „transport”, care au reprezentat pentru 13,2%.

Valoarea este sub 10% în patru state membre ale UE: Regatul Unit (7,8%), Irlanda (8,7%), Luxemburg (9,1%) şi Austria (9,7%).

Între 2008 şi 2018, ponderea cheltuielilor totale ale gospodăriilor pentru alimente a scăzut sau a rămas stabilă în majoritatea statelor membre ale UE, unde sunt disponibile date din 2018. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Lituania (de la 24,8% din cheltuielile totale ale gospodăriilor în 2008 la 20,9% în 2018 sau o scădere de 3,9 puncte procentuale (pp)), urmată de Polonia (-3,4 pp) şi Malta (-3,0 pp) .

În schimb, cheltuielile casnice pentru alimente au crescut în 10 state membre ale UE, unde sunt disponibile date pentru 2018. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în Cehia şi Slovacia (ambele +1,4 pp), Olanda (+1,0 pp) şi Ungaria (+0,8 pp).

Mâncarea aruncată într-un an în România ar putea hrăni timp de 20 de ani populaţia unui oraş mare din ţară

Potrivit ultimelor statistici, un român aruncă pe an 130 de kilogramde mâncare. Astfel, alimentele risipite în plan naţional pe an ar putea hrăni timp de 20 de ani populaţia unui oraş mare, precum Cluj-apoca, potrivit reprezentanţilor unor organizaţii non-guvernamentale.

Cea mai mare cantitate de mâncare este irosită cu ocazia celor două mari Sărbători ale anului: Paştele şi Crăciunul.

Food Waste Combat este o organizaţie non-guvernamentale care, aşa cum îi spune şi numele, vrea să combată fenomenul de irosire a mâncării.

Ioana Miheţ, consultant în cadrul acestei organizaţii, îi sfătuieşte pe consumatori să gătească mai puţine felurile de mâncare: „Nu este nevoie de şapte feluri de persoană, cine mănâncă atât până la urmă?”.

Cel mai mare proiect al organizaţiei care împlineşte doi ani de activitate este banca de la limente de la cluj datorită căreia au reuşit să salveze tone de alimente care altfel ar fi fost irosite de supermarketuri şi restaurante.

Poiectul organizaţiei este bazat pe doi piloni principali: educaţia pentru combatrea risipei alimentare şi banca de alimente, relatează digi24.ro.

De asemenea, activiştii au relizat şi un ghid anti-risipă care urmează să fie distribuit în întreaga ţară începând cu luna februarie 2020.

Cum poţi reduce risipa alimentară

Experţii în nutriţie oferă câteva ponturi pentru a reduce risipa de alimente, informează site-ul good.is.

● Folosiţi cu încredere congelatorul. Congelarea este una dintre cele mai sigure metode de conservare a mâncării. Cu toate acestea, specialiştii atrag atenţia asupra faptul că alimentele nu trebuie congelate mai mult de şase luni, la o temperatură de - 18 grade, temperatură ce inactivează microbii şi bacteriile. Mâncarea congelată şi apoi dezgheţată trebuie pregatită la peste 70 de grade Celsius.

● Faceţi de acasă o listă cu tot ce vă trebuie. Specialiştii spun că persoanele care pleacă la cumpărături sunt tentate să ia mai mult decât au nevoie. Lista vă va ajuta să luaţi dintr-un supermarket numai strictul necesar.

● Împărţiţi mâncarea cu apropiaţii. Atunci când aţi cumpărat mai mult decât aveaţi nevoie chemaţi o rudă sau un prieten apropiat pentru a-i da ce aţi luat în plus. În felul acesta nu veţi risca să aruncaţi mâncarea la gunoi. O altă metodă inedită de a împărţi alimentele este să organizaţi o petrecere restrânsă.

● Experimentaţi în bucătărie. Atunci când aveţi la dispoziţie mai multe alimente este momentul să nu mai respectaţi reţetele clasice. Puteţi adăuga pe lângă lista de ingrediente recomandate şi alimente care vă plac şi consideraţi că s-ar potrivi.

● Puteţi să faceţi conserve în orice moment al anului. Fructele şi legumele sunt alimentele cele mai perisabile. Specialiştii recomandă conservarea acestora în borcane ermetic închise.

● Sucurile din fructe şi legume făcute în casă sunt mult mai sănătoase decât cele din cormerţ. Spre deosebire de variantele din magazin, aceste băuturi oferă organismului multiple beneficii. Astfel, stoarceţi fructele şi legumele şi puneţi-le în frigider.

● Păstraţi alimentele în condiţii adecvate. Alimentele se deteriorează şi dacă nu sunt depozitate adecvat. Specialiştii recomandă respectarea cerinţelor de păstrare a alimentor inscripţionate pe ambalaj de producător. Uleiul de măsline este unul dintre alimentele care îşi pierde din calităţi dacă nu este păstrat într-un loc ferit de soare.

● Morcovii, ceapa, usturoiul şi cartofii trebuie feriţi de căldură. Morcovii pot fi depozitaţi într-o lădiţă cu nisip şi cartofii îngropaţi în pământ, iar atunci când îi vom scoate vor arăta ca proaspăt cultivaţi. În cazul în care nu sunt depozitaţi corespunzător, cartofii pot deveni toxici pentru organism atunci când încep să încolţească. Pentru a evita aceste efecte negative trebuie înlăturate porţiunile înverzite şi încolţite. Partea galbenă din cartof care rămâne este sigură pentru consum.

● Pâinea este un alt aliment care nu trebuie aruncat. Pâinea uscată poate fi folosită la prepararea pizzei de casă sau poate fi prăjită şi consumată la micul dejun.

● Pentru ca termenul de valabilitate a mâncărurilor de casă să fie mai lung, alimentele gătite trebuie răcite imediat înainte de a fi puse la congelator.