Bugetul Apărării în continuă creştere: 3% următoarea ţintă

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat recent că „în această etapă“ România alocă pentru Apărare un procent de 2% din Produsul Intern Brut (PIB), dar că o creştere a acestuia nu poate fi exclusă în viitor.

"În această etapă nu vom avea o creştere peste 2%, dar sigur nu putem să o excludem pentru o etapă ulterioară. Actualul pact pe apărare prevede că acest procentaj de 2% să fie menţinut. Acest lucru permite planificatorilor să vină cu propuneri de dotări eşalonate pe mai mulţi ani, care ne pune în situaţia să avem achiziţii importante, care s-ar face dificil cu bugete făcute doar de la un an la altul. Pe de altă parte, permite un nivel superior de instruire pentru militarii noştri şi în ansamblu permite o creştere semnificativă a gradului de securitate a României”, a afirmat Iohannis.

Şeful statului a afirmat că dejunul oferit de Donald Trump pentru şefii de state care alocă 2% din PIB pentru Apărare poate fi interpretat ca un semnal pentru statele care nu şi-au luat acest angajament, dejunul fiind organizat în semn de apreciere pentru ţările care alocă această sumă. 

„Dar, ca să facem faţă solicitărilor NATO, solicitărilor din ţara noastră şi solicitărilor din parteneriat, trebuie să fim foarte serioşi şi să lucrăm la instruire şi la dotare, ceea ce facem. Pe de altă parte, este adevărat că în NATO există discuţii informale care încearcă să evalueze dacă este suficient procentajul de 2% sau nu. Sunt membri ai NATO care cheltuie mai mult de 2%. Sunt membri ai NATO care cheltuie mai mult de 2%. De exemplu, Statele Unite ale Americii sau, chiar şi mai nou, un vecin de-al nostru, care cheltuie peste 3%. Aceste chestiuni, în România, nu au fost încă abordate, nu au existat discuţii cu Guvernul sau cu Ministerul Apărării pentru o creştere peste 2%", a explicat şeful statului.

Cum se întorc banii

Expertul militar Aurel Cazacu a explicat cum se pot întoarce în ţară banii investiţi pentru Apărare. „Prin contractele de offset şi compensare sumele s-ar putea întoarce în România parţial sau total. Nu trebuie să sperie pe numeni un buget de 3 la sută din PIB pentru Apărare pentru că 1 sau chiar 2 la sută din această sumă se va întoarce în România. Companii americane din domeniu sunt dispuse să facă precum General Dynamics, de exemplu, care construieşte la Uzina Mecanică Bucureşti blindatele Piranha 5 pentru Armata Română şi care s-a declarat deschisă să continue producţia în România şi după finalizarea şi livrarea către MApN a celor 227 de maşini de luptă. Ba mai mult, americanii vor căuta noi clienţi externi şi cum tări precum Bulgaria sau Portugalia caută astfel de blindate nu ar fi exclus ca acestea să fie fabricate în România. Asta însemnă miliarde de euro, iar o parte vor ajunge în România. Trebuie să luam exemplul Poloniei, care s-a mişcat mult mai bine în comparaţie cu noi pentru că a existat dorinţa de a face ceva în domeniul Apărării. Au investit 3 miliarde de euro în această industrie şi, asociaţi cu producători din ţări aliate, au dezvoltat producţia şi până acum au încasat 10 miliarde de euro, fiind pe plus cu 7 miliarde. Şi în acest timp s-au şi dotat cu armament modern. Dacă am folosi acest model de lucru am putea prospera şi noi", a subliat expertul.

În final, am depăşit 2 la sută din PIB

Potrivit estimărilor făcute de NATO, în 2019, nouă state, printre care şi România (cu un procent de 2,04%), au atins sau depăşit pragul de 2% din PIB pentru Apărare. În cifre reci, PIB-ul României a fost în anul 2018 de 202 miliarde de euro. Un simplu calcul ne arată că, pentru Apărare, România a cheltuit în acest an 4,12 miliarde de euro.