Macron: ”Scopul NATO este sa declare că Rusia e inamic? Nu cred”

După ce a declarat, la la începutul acestei luni, ca NATO este în ”moarte cerebrală”, președintele Franței tensionează din nou atmosfera, cu doar câteva zile înainte de summitul Alianței, ce va avea loc in Marea Britanie. Joi, după o întâlnire cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, Emmanuel Macron nu numai că și-a reconfirmat precedentele declarații, dar a adăugat că nici Rusia, nici China nu sunt inamicii NATO.

”Rusia este inamicul nostru acum, dupa cum aud uneori? Este China? Oare scopul NATO este să declare aceste țări drept inamici? Nu cred. Inamicul nostru comun de astăzi este terorismul, care a lovit fiecare dintre țările noastre”, a spus Macron.

”Îmi mențin toate afirmațiile, pentru că eu cred că este o iresponsabilitate să vorbim despre chestiunile tehnice și financiare, în condițiile în trebuie să facem față mizelor actuale. Era necesar un semnal de trezire. Mă bucur că a fost dat semnalul acesta și mă bucur că acum toată lumea se gândește la obiectivele noastre strategice”, a spus Macron, cu referire la avertismentele sale legate de reducerea angajamentului SUA în Europa, de necesitatea unei Armate Europene, dar și cu referire la presiunile lui Donald Trump pentru creșterea bugetelor pentru Apărare ale aliaților.

”Dacă cineva vrea să vadă ce înseamnă împărțirea costurilor, atunci să vină luni la funeraliile pe care Franța le va organiza pentru cei 13 militari francezi care au murit recent în accidentul din Mali. Vor vedea atunci care este prețul”, a spus Macron, sugerând că Franța a luptat împotriva jihadiștilor din Mali în numele tuturor statelor aliate, nu pentru interesele economice franceze în Africa.

Europa trebuie să fie parte în negocierile SUA-Rusia

O declarație importantă a lui Macron, care privește și România, a fost cea despre necesitatea participării Europei la negocierea unui viitor tratat SUA-Rusia pentru interzicerea rachetelor cu rază medie de acțiune, după ce Moscova și Washingtonul au pus capăt, în acest an, Tratatului INF, încheiat in 1987.

În octombrie, președintele Vladimir Putin a propus țărilor europene un moratoriu pentru rachetele cu rază medie de acțiune, având în vedere că Tratatul INF a încetat. Emmanuel Macron a răspuns acestei propuneri, iar purtătorul de cuvant al Kramelinului a declarat că Macron a facut chiar mai mult – a acceptat ideea moratoriului. Miercuri, la conferința de presă cu secretarul general NATO, Macron a negat că ar fi acceptat moratoriul. ”Nu am acceptat moratoriul propus de Rusia (…) însă l-am considerat o bază de discuții, nu trebuie să înlături o asemenea propunere. Să fim seriosi, vorbim despre securitatea Europei”, a declarat Macron. El a mai arătat că este preocupat ”de luarea în considerare a tuturor intereselor de securitate, în special ale țărilor europene care sunt cel mai aproape de Rusia”.

”Noua generație de acorduri trebuie să facă obiectul unei activități si coordonări în sânul Alianței (…) ea presupune o implicare a europenilor în acest viitor tratat”, a spus Macron, făcând apel la ”construirea unei noi arhitecturi de încredere și securitate în Europa, care presupune clarificarea relațiilor noastre cu Rusia, punând condițiile noastre”.

Printre cauzele ”decesului” Tratatului INF se află și interceptorii americani antirachetă instalați la Deveselu, pentru că Rusia a susținut că rampele de lansare ale acestora pot fi utilizate și pentru lansarea unor rachete ofensive, împotriva Rusiei. (Nu e de mirare că în această săptămână, exact înaintea Summitului NATO, baza americană de la Deveselu și-a deschis pentru prima dată porțile pentru civili, jurnaliști și diplomați, iar comandantul american a ținut să explice cum se face că e imposibil ca armamentul să fie convertit într-unul ofensiv și că baza nu are în vedere decât apărarea împotriva Iranului). De partea cealaltă, SUA au acuzat Rusia că dezvoltă și testează o rachetă cu rază medie de acțiune, interzisă de Tratatul INF. O altă rațiune a renunțării la INF este ascensiunea militară a Chinei, care nu era parte la tratat și își poate dezvolta nestingherit armamentul.

Turcia: Macron este un ”sponsor al terorismului”

Președintele Frantei a vorbit și despre Turcia, spunând că Ankara nu se poate aștepta la solidaritate din partea aliaților din NATO, după ce a pornit o ofensivă împotriva kurzilor din Siria. Ministrul turc de Externe a reacționat imediat și l-a acuzat pe Macron că este un ”sponsor al terorismului”.

Turcia a blocat un plan de apărare al NATO în țările baltice și Polonia, după ce o serie de state membre au refuzat să recunoască oficial forțele kurde din Sira drept organizație teroristă (adică același statut ca organizația Stat Islamic, împotriva căreia aceleași forțe kurde au luptat, cu sprijinul SUA). A fost un șantaj reușit al Turciei, pentru că,  miercuri, Reuters a relatat că aliații NATO au căzut de acord să ofere Turciei garanții de securitate împotriva oricărui atac la care ar putea fi expusă în Siria și să recunoască forțele YPG ale kurzilor sirieni drept organizație teroristă.

Macron, pus la colț

Toate declarațiile de mai sus arată că Emmanuel Macron își dorește să fie liderul politic al Europei, să fie președintele Franței care va rămâne în istorie pentru crearea unei Armate Europene cât mai autonome față de NATO, că își dorește ca tratatele pentru reducerea și controlul armamentului să implice nu numai Rusia și SUA, ci și Europa, că își dorește o îndulcire sensibilă a abordarii NATO față de Rusia.

În cercurile conservatoare din Europa, această abordare a lui Emmanuel Macron a stârnit temeri, critici și dezavuare. Prima a fost cancelara Angela Merkel, care a respins afirmația lui Macron despre ”moartea cerebrală” a NATO. Noua președintă germană a Comisiei Europene, a urmat aceeași linie, deși îi datorează lui Macron nominalizarea în fruntea executivului UE. ”UE nu va fi niciodată o alianță militară. UE este total diferită”, a declarat von der Leyen, săptămân aceasta, imediat după ce a primit votul de încredere al Parlamentului European.

În plus, cotidianul britanic The Telegraph scrie că ”comentariile lui Macron nu au fost susținute la reuniunea miniștrilor de Externe NATO ce a avut loc la Bruxelles săptămâna trecută, când Germania a fost cel mai mare critic al lui Macron”. Acelasi cotidian scrie că ”afirmațiile lui Macron au fost interpretate de către minșitrii de Externe NATO ca fiind adresate mai mult publicului francez, iar din acest motiv ele nu vor submina puterea Alianței”.

Abordarea pe care o are The Telegraph este identică cu cea a publicațiilor si think-tankuri neoconservatoare americane, care consideră că Emmanuel Macron semnalează o apropiere periculoasă de Rusia, că dorește o Armată Europeană care să slujească intereselor franceze în Africa (vezi cazul Mali) și în Orientul Mijlociu, că dorește ca aceeași Armată Europeană să faciliteze eliminarea graduală a SUA de pe piața europeană a armamentului, în favoarea industriei militare franceze și germane. În cel mai bun caz, neoconservatorii americani încearcă să păstreze aparențele în relația cu Franța spunând că Macron se adresează astfel doar publicului intern, din rațiuni electorale. Însă este tot mai limpede că Emmanuel Macron devine marea durere de cap a neoconservatorilor din NATO și chiar UE, unde a respins recent începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, o decizie salutată de Moscova.