Ce reprezintă cultura underground ? Un vis sau un stil de viață?

Cultura underground reprezintă o varietate de forme de artă, fie că ne referim la muzică, stiluri de dans, arte vizuale precum grafitti, grass art, reverse graffiti, flash mob, improvizație, ori sporturi precum skateboarding sau roller skating. Toate aceste manifestări artistice formează cultura urbană.

În București, cultura urbană a luat naștere înainte ca cineva să îi poată atribui această etichetă. De la grupuri de copii care practicau skateboarding-ul în parcuri dotate cu rampe, rolleri care își perfecționau mișcările ori puști care făceau beatbox în spatele blocului, toate aceste manifestări artistice stau sub umbrela culturii underground. În București, la fel ca în orice altă capitală europeană, cultura undeground a început să fie din ce în ce mai cunoscută și să crească, odată cu apariția și ascensiunea diferiților artiști reprezentanți ai culturii.

De fapt, muzica underground este etalonul culturii despre care vorbim, reprezintă o varietate de subgenuri muzicale, cu valori comune, precum promovarea unui limbaj liber, exprimarea creativă și mesajul transmis. Muzica underground nu este promovată pe canale obișnuite, precum radio sau televiziune, spre deosebire de muzica comercială. Deși unele genuri muzicale undeground au devenit comerciale, altele au rămas în aceeași zonă, departe de publicul larg, consumator de canale media tradiționale.

Mediile underground-ului obișnuiau să rămână dedesubtul suprafeței mainstream clandestine și cunoscute doar comunităților inițiate și tocmai asta le făcea interesante. În ultimii ani, Bucureștiul a început să aibă din ce în ce mai multe evenimente dedicate culturii underground, de la festivaluri, concerte, evenimente de street art și chiar emisiuni dedicate muzicii underground.

Mai mult, Primăria Municipiului București a organizat un concurs în care mai mulți grafferi au colorat pereții blocurilor din Capitală. Deși nu este o formă de artă mainstream, din ce în ce mai mulți turiști apreciază picturile de pe clădiri, în locul unui peisaj monoton și gri.

Înainte de anii 2000, grafitti-ul era mai degrabă o acțiune de protest, iar în locul picturilor, tronau tag-urile ca semnături ale grafferilor. În cultura undeground, fiecare graffer era recunoscut după tag-ul cu care se semna pe diverse clădiri, stâlpi sau trenuri. Grafferul care avea cele mai multe taguri în oraș era cel mai respectat, asta și pentru că acest tip de manifestare era privită drept una curajoasă. Odată cu trecerea anilor și cu popularizarea culturii undeground și promovarea ei, artiștii au început să facă lucruri mai complexe, de la artiști care și-au îmbunătățit versurile și au început să facă „poezie de stradă”, până la grafferi care dau naștere unor povești în adevăratul sens al cuvântului pe pereți, ori skateri care zboară pe rampe și participă la concursuri.

„Arta rămâne o marfă la fel de elitistă ca şi până acum, în timp ce street arts sunt o formă de expresie culturală accesibilă oricui. Noi, oamenii, influenţăm construcţia şi calitatea celei mai mari părţi a culturii noastre, dar nu şi în cazul artei”, spune Banksy, artist graffer, care vorbește despre artele stradale ca fiind cele mai oneste forme de artă.

Cultura undeground a început să devină vizibilă și consumată de mai mulți oameni, iar dacă în anii ’90 manifestările artistice erau departe de ochii publicului, în zilele noastre, autoritățile sprijină și încurajează cultura urbană și libera exprimare a diverselor forme de artă.

Cultura underground este un stil de viață, este libertatea de exprimare a creativității, modul diferit de a consuma arta, încurajarea spiritului liber și, de fapt, înțelegerea conceptului de artă, fie ea stradală, contemporană sau excentrică.