Primul termen al Dosarului Revoluției: Timp de 5 ore au fost strigate 3.516 persoane. Următorul termen, în 21 februarie 2020 - UPDATE

Procesul Revoluției a fost amânat pentru data de 21 februarie 2020, după ce instanța a constatat lipsa de procedură. Timp de cinci ore au fost strigate 3.516 persoane, transmite Mediafax. În acest context, Înalta Curte de Casație şi Justiție reamintește "numeroasele demersuri făcute de o lungă perioadă de timp" pentru asigurarea unui spațiu adecvat pentru desfășurarea activității instanței supreme.

Timp de cinci ore, la primul termen al Revoluției au fost strigate 3.516 persoane.

Aproximativ 600 dintre ele au fost prezente.

Instanța a stabilit un nou termen de judecată, respectiv data de 21 februarie 2020, ora 9.00.

Procesul s-a amânat din cauza lipsei de procedură, după ce unele citații au ajuns înapoi cu mențiunea că persoana a decedat sau nu a fost găsită la adresa indicată ori adresa era greșită.

La termenul de vineri, fostul președinte al României, Ion Iliescu, pus sub acuzare pentru infracțiuni contra umanității, nu a fost prezent, fiind reprezentat de avocat.

Instanța supremă reamintește despre demersurile făcute pentru unui spațiu adecvat

Înalta Curte de Casație şi Justiție transmite că în dosarul Revoluţiei au fost emise aproximativ 5.000 de citații, iar la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost prezente la termenul de vineri aproximativ 600 de persoane.

Potrivit instituției, "completul de judecată şi conducerea Înaltei Curți de Casație şi Justiție au luat toate măsurile administrative posibile, pentru a se putea asigura respectarea dispozițiilor procedurale, accesul persoanelor citate la ședința de judecată, respectarea drepturilor procedurale ale acestora şi asigurarea dreptului publicului la o informare corectă prin intermediul instituțiilor media, în condițiile speciale create de numărul mare de participanți la judecarea cauzei şi de spațiul insuficient în care se desfășoară activitatea instanței supreme".

Pe parcursul desfășurării procesului au existat două incidente în care s-a asigurat intervenția echipajelor medicale de urgență pentru două persoane.

Procedura s-a desfășurat în condiții normale, fiind derulate măsurile judiciare şi administrative necesare pentru gestionarea unui dosar de o asemenea amploare, mai spune ICCJ.

Înalta Curte de Casație şi Justiție reamintește "numeroasele demersuri făcute de o lungă perioadă de timp în vederea asigurării unui spațiu adecvat pentru desfășurarea activității instanței supreme, care trebuie să fie pregătită din punct de vedere logistic inclusiv pentru administrarea unor dosare cu un număr foarte mare de participanți la procedurile judiciare". "Dificultățile de ordin material sunt de natură să creeze neplăceri pentru justițiabili în desfășurarea procedurilor judiciare aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi afectează solemnitatea actului de justiţie", adaugă IICJ, într-un comunicat de presă.

Dosarul Revoluției, trimis în judecată după aproape 30 de ani

Pe 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii.

Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.

Ion Iliescu, membru şi preşedinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. şi fost vice prim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, şi Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzaţi în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 de infracţiuni contra umanităţii.

Probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc..

În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.

Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00), arată procurorii.

Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

Probatoriul administrat relevă că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă, contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, şi ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor, spun procurorii.

Totodată, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

De asemenea, Emil (Cico) Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989.