Apel al magistraților către președinte, premier și ministrul Justiției: Găsiți soluții imediate pentru modificări legislative în acord cu standardele statului de drept / Nu poate fi ignorată influența negativă a Legii recursului compensatoriu

​Două asociații ale judecătorilor și procurorilor fac apel către președinte, premier și ministrul Justiției să respecte independența justiției, neutilizând instrumente contrare acesteia, și să găsească soluții imediate pentru modificările legislative, în acord cu standardele statului de drept și cu recomandările tuturor entităților internaționale relevante. Apelul are loc la o zi după ce Cătălin Predoiu a anunțat că recursul compensatoriu și secția specială nu pot fi desființate peste noapte și că pentru ambele legi se va merge pe procedură parlamentară.

Asociațiile "Forumul Judecătorilor din România" și "Inițiativa pentru Justiție" au transmis vineri un apel către președintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

Judecătorii și procurorii din cele două asociații spun că nu pot fi perpetuate conduite contrare unor standarde minimale specifice unei democrații consolidate - spre exemplu, declanșarea procedurilor de numire a procurorilor de rang înalt fără punerea în acord a dispozițiilor legale în materie cu recomandările internaționale, fără transparență și meritocrație, sau menținerea unei structuri de tipul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Ei spun, de asemenea, că nu poate fi ignorată influența negativă a Legii recursului compensatoriu asupra sentimentului de liniște și încredere a cetățenilor, ce se transpune și asupra activității organelor de urmărire penală și a instanțelor judecătorești, care trebuie să asigure ținerea sub control a fenomenului infracțional, în condițiile unei creșteri constante a volumului de activitate și a subdimensionării schemelor de personal.

Apelul transmis de cele două asociații ale magistraților:

• "România a traversat în ultimii ani o perioadă de regres, în care atacurile la adresa magistraturii și a fundamentelor statului de drept au avut un caracter continuu, desfășurându-se sub toate formele imaginabile și inimaginabile. Am fost etichetați frecvent de puterea politică de la acea vreme drept ”șobolani”, "corupți", “staliniști”, “securiști”, “torționari”, ni s-au promis „lupte în stradă” și "până la capăt” etc., amenințări grave și nemaiîntâlnite aduse independenței justiției într-un stat de drept. Modificările aduse ”legilor justiției” au încorporat ”ura viscerală” împotriva judecătorilor și a procurorilor și dorința de a schimba din temelii echilibrul care ar trebui să existe între puterile unui stat constituțional.
• A fost înființată o secție specială de parchet, care să ancheteze exclusiv magistrați, lăsându-se impresia că judecătorii și procurorii erau cu toții infractorii principali ai României, ni s-au impus bariere în libertatea de exprimare, șefi ai marilor parchete au fost îndepărtați din funcții de factorul politic, normele pentru răspunderea materială s-au modificat într-un mod care a șocat întreaga lume civilizată, iar meritocrația în magistratură a dispărut. Nu au contat nici consultarea reală și efectivă a miilor de magistrați și a Consiliului Superior al Magistraturii, nici încălcarea angajamentelor internaționale ale Statului român asumate în cadrul Uniunii Europene sau Consiliului Europei, nici argumentele și soluțiile constituționale, consacrate în legislațiile și practicile statelor civilizate, cu democrații solide.
• Cum democrația și libertățile fundamentale au fost în pericol, conștienți că "obligația de rezervă a magistratului a devenit subsidiară obligației de indignare” (Declarația privind etica judiciară, adoptată de Adunarea Generală a Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare, Londra, 2010), nu am rămas indiferenți. Ar fi fost simplu să alegem pasivitatea, pentru că salariile ne crescuseră, iar pensiile erau atrăgătoare, fiind chiar cu 30% mai mari decât salariile. Așa că am înghețat pe treptele instanțelor, doar pentru ce unii denumeau un ”moft” - respectarea statului de drept - în zeci de rânduri, am protestat în toate modalitățile posibile, am întrerupt activitatea în instanțe și parchete tot în acest scop. Nu am făcut-o pentru noi, ci pentru toți cetățenii acestei țări, conștienți că dezvoltarea ei sănătoasă nu va putea fi posibilă în lipsa unei justiții independente și eficiente.
• V-am solicitat, domnule președinte, în multiple rânduri, sesizarea Comisiei de la Veneția, pentru a preîntâmpina un dezastru legislativ. Nu am renunțat nici când ne-ați spus că e prea târziu și nici când obiecţiile trimise de dumneavoastră Curții Constituționale erau respinse ca tardive. E drept, am solicitat același lucru tuturor subiecților de sezină interni (președinți de camere parlamentare, prim-ministru, ministrul justiției), fără vreun rezultat. Am scris atunci Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care a înțeles situația concretă și a sesizat Comisia de la Veneția, înaintea oricărei autorități din România. Așa au apărut avizele Comisiei de la Veneția, apoi reacțiile în cascadă ale Comisiei Europene, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni și ale întregii lumi civilizate, îngrijorate și chiar oripilate de realitatea românească. A apărut și necesitatea convocării unui referendum pentru statul de drept, al cărui spirit nu poate fi negat, laolaltă cu dorința exprimată de majoritatea covârșitoare a celor ce au votat de înlăturare neîntârziată a efectelor dăunătoare respectării minimale a cerințelor statului de drept.
• Într-o atare stare de lucruri, nimeni nu mai poate nega necesitatea emiterii rapide a unui act legislativ, prin care toate recomandările instituțiilor internaționale relevante (Comisia de la Veneția, Comisia Europeană, Parlamentul European, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni etc.) să fie aplicate fără excepție și fără artificii care să aducă atingere esenței lor.
• Nu se pot perpetua conduite contrare unor standarde minimale specifice unei democrații consolidate (spre exemplu, declanșarea procedurilor de numire a procurorilor de rang înalt fără punerea în acord a dispozițiilor legale în materie cu recomandările internaționale, fără transparență și meritocrație, sau menținerea unei structuri de tipul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție etc.) și nici nu se poate ignora influența negativă a Legii recursului compensatoriu asupra sentimentului de liniște și încredere a cetățenilor, ce se transpune și asupra activității organelor de urmărire penală și a instanțelor judecătorești, care trebuie să asigure ținerea sub control a fenomenului infracțional, în condițiile unei creșteri constante a volumului de activitate și ale subdimensionării schemelor de personal.
• Este inadmisibil ca magistrații români să-și recupereze independența doar prin deschiderea a zeci de litigii la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (cereri de decizie preliminară) sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar autoritățile Statului român, alese prin vot universal, să asiste pasiv la degradarea cerințelor statului de drept.
• În același context, nu poate fi ignorată nici lipsa de preocupare a puterii legislative și a celei executive față de victimele infracțiunilor, față de crearea unor mijloace juridice apte să protejeze siguranța cetățeanului - care să evite șubrezirea capacității de luptă a statului împotriva proliferării criminalității, cu precădere a celei organizate - ori față de potențialul de subminare a capacităților interne în materia luptei împotriva corupției și a infracționalității în general, care poate pune în pericol însuși parcursul României ca stat membru al Consiliului Europei.
• De asemenea, nu poată fi ignorată lipsa de preocupare față de îndeplinirea condiționalităților necesare accederii la spațiul Schengen - recunoscut ca spațiu de libertate, securitate și justiție, în cadrul căruia se pune accent, în mod esențial, pe capacitatea de control al frontierelor externe – prin anularea eforturilor autorităților române de a respecta partenerii europeni, desfășurate constant în ultimii 20 de ani.
• Vă cerem să nu abandonați principiile pentru conflicte anodine și cronofage. Vă solicităm să respectați independența justiției, neutilizând instrumente contrare acesteia, și să găsiți soluții imediate pentru modificări legislative, în acord cu standardele statului de drept și cu spiritul în care au votat milioanele de cetățeni la referendumul din mai 2019, în concordanță cu recomandările tuturor entităților internaționale relevante. Se pare că timpul nu mai are răbdare și că orice întârziere este dăunătoare intereselor unei întregi națiuni".

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat joi că Guvernul nu poate desființa "peste noapte” Secția de investigare a infracțiunilor din justiție, discuțiile pe această temă urmând să înceapă anul viitor în Parlament.

De asemenea, Cătălin Predoiu a spus, în prima sa conferință de presă susținută de la instalarea în funcție, că recursul compensatoriu, măsură care a scos din închisori mii de infractori ce au recidivat ulterior, nu poate fi abrogat peste noapte pentru că "ar duce la efecte colaterale mai severe decât cele din prezent”.

Predoiu a susținut că legea recursului compensatoriu nu poate fi abrogată fără discuţii cu CEDO, astfel încât să fie evitate noi decizii de condamnare a României, sau fără măsuri de extindere a capacităţii în penitenciare. El a afirmat că Ministerul Justiţiei va susţine în Parlament propunerile legislative care să ducă la abrogarea recursului compensatoriu în forma actuală.

Premierul Ludovic Orban a reacționat, joi, la criticile generate de anunțul ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, potrivit căruia abrogarea imediată a recursului compensatoriu, fără analiză, ar putea duce la "efecte colaterale mai severe decât cele din prezent”. Orban a susținut că abrogarea recursului compensatoriu se numără printre măsurile urgente prevăzute în programul de guvernare al PNL.