Asociatii de magistrati cer presedintelui sa repare problemele din justitie

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitiei au dat publicitatii un apel adresat presedintelui Klaus Iohannis, premierului Ludovic Orban si ministrului justitiei, Catalin Predoiu, in care solicita sa gaseasca ”solutii imediate pentru modificari legislative, in acord cu standardele statului de drept”.

Apelul magistratilor vine dupa ce ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a declarat joi ca recursul compensatoriu nu va fi abrogat prin ordonanta de urgenta de catre Guvern, iar demersurile legislative pentru desfiintarea Sectiei Speciale de anchetare a magistratilor vor fi demarate abia anul viitor.

Redam mai jos apelul celor doua asociatii de magistrati

Domnului Klaus Werner Iohannis, Presedintele Romaniei
Domnului Ludovic Orban, Prim-ministru al Guvernului
Domnului Catalin Predoiu, Ministrul Justitiei

Excelentele Voastre,

Citeste si:
Procurorii Parchetului general vor si ei pensionare dupa 20 de ani

Romania a traversat in ultimii ani o perioada de regres, in care atacurile la adresa magistraturii si a fundamentelor statului de drept au avut un caracter continuu, desfasurandu-se sub toate formele imaginabile si inimaginabile.

Am fost etichetati frecvent de puterea politica de la acea vreme drept ”sobolani”, corupti”, “stalinisti”, “securisti”, “tortionari”, ni s-au promis „lupte in strada” si „pana la capat” etc., amenintari grave si nemaiintalnite aduse independentei justitiei intr-un stat de drept.

Modificarile aduse ”legilor justitiei” au incorporat ”ura viscerala” impotriva judecatorilor si a procurorilor si dorinta de a schimba din temelii echilibrul care ar trebui sa existe intre puterile unui stat constitutional.

A fost infiintata o sectie speciala de parchet, care sa ancheteze exclusiv magistrati, lasandu-se impresia ca judecatorii si procurorii erau cu totii infractorii principali ai Romaniei, ni s-au impus bariere in libertatea de exprimare, sefi ai marilor parchete au fost indepartati din functii de factorul politic, normele pentru raspunderea materiala s-au modificat intr-un mod care a socat intreaga lume civilizata, iar meritocratia in magistratura a disparut.

Citeste si:
MJ cere prorogarea legii pensionarii anticipate a magistratilor

Nu au contat nici consultarea reala si efectiva a miilor de magistrati si a Consiliului Superior al Magistraturii, nici incalcarea angajamentelor internationale ale Statului roman asumate in cadrul Uniunii Europene sau Consiliului Europei, nici argumentele si solutiile constitutionale, consacrate in legislatiile si practicile statelor civilizate, cu democratii solide.

Cum democratia si libertatile fundamentale au fost in pericol, constienti ca „obligatia de rezerva a magistratului a devenit subsidiara obligatiei de indignare” (Declaratia privind etica judiciara, adoptata de Adunarea Generala a Retelei Europene a Consiliilor Judiciare, Londra, 2010), nu am ramas indiferenti.

Ar fi fost simplu sa alegem pasivitatea, pentru ca salariile ne crescusera, iar pensiile erau atragatoare, fiind chiar cu 30% mai mari decat salariile.

Asa ca am inghetat pe treptele instantelor, doar pentru ce unii denumeau un ”moft” – respectarea statul de drept – in zeci de randuri, am protestat in toate modalitatile posibile, am intrerupt activitatea in instante si parchete tot in acest scop.

Citeste si:
PNL a depus un proiect de lege pentru amanarea pensionarii anticipate

Nu am facut-o pentru noi, ci pentru toti cetatenii acestei tari, constienti ca dezvoltarea ei sanatoasa nu va putea fi posibila in lipsa unei justitii independente si eficiente.

V-am solicitat, Domnule Presedinte, in multiple randuri, sesizarea Comisiei de la Venetia, pentru a preintampina un dezastru legislativ.

Nu am renuntat nici cand ne-ati spus ca e prea tarziu si nici cand obiecţiile trimise de dumneavoastra Curtii Constitutionale erau respinse ca tardive. E drept, am solicitat acelasi lucru tuturor subiectilor de sezina interni (presedinti de camere parlamentare, prim-ministru, ministrul justitiei), fara vreun rezultat.

Am scris atunci Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, care a inteles situatia concreta si a sesizat Comisia de la Venetia, inaintea oricarei autoritati din Romania. Asa au aparut avizele Comisiei de la Venetia, apoi reactiile in cascada ale Comisiei Europene, Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni si ale intregii lumi civilizate, ingrijorate si chiar oripilate de realitatea romaneasca.

A aparut si necesitatea convocarii unui referendum pentru statul de drept, al carui spirit nu poate fi negat, laolalta cu dorinta exprimata de majoritatea covarsitoare a celor ce au votat de inlaturare neintarziata a efectelor daunatoare respectarii minimale a cerintelor statului de drept.

Intr-o atare stare de lucruri, nimeni nu mai poate nega necesitatea emiterii rapide a unui act legislativ, prin care toate recomandarile institutiilor internationale relevante (Comisia de la Venetia, Comisia Europeana, Parlamentul European, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni etc.) sa fie aplicate fara exceptie si fara artificii care sa aduca atingere esentei lor.